Misiunea pentru Libertatea Presei în România pune la îndoială corectitudinea mediatizării campaniei electorale: Este necesară reforma urgentă a finanțării politice pentru ‘presă și propagandă’ pentru a pune capăt dependenței mass-media de partidele politice

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Membrii Media Freedom Rapid Response (MFRR) au concluzionat, după finalizarea unei misiuni la București, că o mare parte din mediatizarea campaniilor electorale din România este serios compromisă de capturarea politică a mass-media și că aceasta din urmă nu reușește să ofere relatările politice corecte și echilibrate, necesare pentru ca publicul să ia decizii electorale informate, se arată într-un comunicat ActiveWatch.  ”Este necesară reforma urgentă a finanțării politice pentru ‘presă și propagandă’ pentru a pune capăt dependenței mass-media de partidele politice”, este concluzia raportului. ActiveWatch a asistat delegația Media Freedom Rapid Response (MFRR) în Misiunea pentru Libertatea Presei în România, desfășurată în perioada 17-18 iunie la București. Comunicatul MFFR în continuare.

• Nota Redacției: Menționăm că G4Media, Economedia, G4Food și EduPedu nu a cerut și nu a primit niciodată fonduri guvernamentale.

Redăm mai jos integral comunicatul:

”Misiunea de două zile a MFRR în România, din 17 și 18 iunie, a avut loc la doar o săptămână după alegerile europarlamentare și locale. Cu alegerile prezidențiale programate în septembrie și alegerile parlamentare în decembrie anul acesta, MFRR solicită o reformă urgentă a sistemului de finanțare a partidelor pentru a elimina banii politici din sistemul media.

Orice cheltuială politică care este permisă trebuie să fie limitată la publicitate politică clar marcată, cu dezvăluirea completă a bugetelor cheltuite de fiecare partid politic pentru fiecare instituție media. Trebuie redus și nivelul general al subvențiilor de stat utilizate pentru ‘presă și propagandă’.

Acordarea de fonduri de la bugetul de stat, anuale, partidelor politice, care sunt apoi folosite pentru a plăti mass-media pentru conținut de tip ‘presă și propagandă’, este, în prezent, cel mai mare instrument de capturare politică a presei românești. Veniturile uriașe pe care le oferă mass-media denaturează relatările pe subiecte politice, creând un teren electoral inechitabil. Sumele folosite au crescut rapid în ultimii ani, la aproximativ 24 de milioane de euro în 2023, acestea urmând să crească semnificativ în 2024.

Problema este exacerbată de lipsa de transparență cu privire la ce partide finanțează care mass-media, cât de mult finanțează și ce conținut media. Partidele politice sunt obligate să raporteze lunar cheltuielile către Autoritatea Electorală Permanentă. În timp ce AEP a emis rapoarte mai detaliate pentru perioada campaniilor pentru alegerile locale și europarlamentare din iunie 2024, ceea ce face mai transparente informații despre cât se cheltuie, în ce mass-media, de către ce partid, în afara campaniei oficiale niciuna dintre aceste informații nu este făcută publică.

Jurnaliștii de investigație au dezvăluit modul în care banii partidelor sunt folosiți pentru a plăti conținut media care nu este marcat în mod clar pentru public, precum și pentru susținerea unor campanii de denigrare împotriva oponenților. Mai mult, partidele se pot sustrage reglementărilor media care interzic radiodifuzorilor să primească finanțare politică pentru conținut media între alegeri, contractând fie site-urile web ale radiodifuzorilor, fie agenții de publicitate terțe.

Principalele constatări ale misiunii

Influența politică și relatările presei:

• Influența omniprezentă a fondurilor partidelor politice în mass-media are ca rezultat o mediatizare părtinitoare, în primul rând în favoarea coaliției de guvernare.
• Finanțarea politică creează o mass-media manevrabilă, care nu reușește să tragă guvernul la răspundere, și, drept urmare, subminează încrederea publicului în presă.
• Lipsa de transparență în ceea ce privește distribuirea fondurilor de publicitate de stat, controlate de aleșii locali, exacerbează și mai mult capturarea mass-media, în special la nivel regional și local.
• Lipsa transparenței cu privire la alte surse de finanțare, legăturile de afaceri și alte conflicte de interese, care implică mass-media și politicieni, compromit, de asemenea, capacitatea presei de a servi publicul.

Procese SLAPP de hărțuire:

Mass-media din România este vizată de un număr alarmant de Procese Strategice Împotriva Participării Publice (SLAPP) care vizează reducerea la tăcere a jurnalismului de investigație și a relatărilor critice. Aceste procese, deseori inițiate de personalități politice puternice și de interese ale mediului de afaceri, rareori au câștig de cauză în instanță, dar reușesc în schimb să intimideze și să epuizeze financiar instituțiile media.

Siguranță:

Hărțuirea online și amenințările adresate jurnaliștilor – în special femeilor jurnaliste – creează un climat de ostilitate, din ce în ce mai mare, menit să reducă la tăcere jurnaliştii. Autoritățile trebuie să facă mai mult pentru a aborda această problemă și pentru a proteja jurnaliştii, în special de campaniile online de trolling și de denigrare.

Misiunea a cerut guvernului să implementeze rapid noile regulamente și norme europene menite să îmbunătățească libertatea presei, inclusiv Regulamentul european privind libertatea mass-media (EMFA), Directiva anti-SLAPP și Regulamentul privind transparența publicității politice, precum și recomandările Comisiei Europene privind siguranța jurnaliştilor. EMFA, în special, introduce noi reguli privind transparența proprietății, conflictele de interese și primirea și distribuirea publicității de stat către mass-media.

Misiunea a salutat angajamentele Ministerului Justiției și Procurorului General de a sprijini programele de instruire pentru judecători, procurori și polițiști cu privire la SLAPP, protecția surselor și siguranța jurnaliștilor.

Misiunea a salutat decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție de a dispune redeschiderea anchetei privind posibila ingerință politică în investigarea campaniei de denigrare împotriva jurnalistei de investigație, Emilia Șercan. Misiunea a salutat, de asemenea, asigurările procurorului general că dosarul lui Sercan va fi supravegheat de un procuror competent și pe deplin independent, care va avea la dispoziție resursele necesare pentru a soluționa cazul înainte de expirarea termenului de prescripție.

Misiunea a cerut, de asemenea, o cooperare mai strânsă între autoritatea de reglementare a audiovizualului (CNA) și Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) în verificarea cheltuirii fondurilor politice în mass-media, pentru a se asigura că utilizarea acestora nu încalcă nici legislația electorală, nici legislația audiovizuală.

De asemenea, misiunea a cerut comisiilor parlamentare pentru mass-media să desfășoare o anchetă publică cu privire la rolul fondurilor politice și impactul acestora asupra independenței mass-media și a corectitudinii electorale.

Misiunea a confirmat constatările expuse de partenerii MFRR în raportul lor din aprilie, Libertatea Presei în România înainte de Super Anul Electoral.

Misiunea a avut întrevederi cu Iulian Bulai, președintele Comisiei parlamentare pentru cultură, arte și mijloace de informare de masă a Camerei Deputaților; Alex Florin Florența, procuror general; Mihai Pașca, secretar de stat în Ministerul Justiției; Institutul Român pentru Drepturile Omului (IRDO); Dan Șanta, Director Relații Internaționale la Radio România; Constantin Rada, director general la Autoritatea Electorală Permanentă; Valentin Alexandru Jucan, vicepreședinte al Consiliului Național al Audiovizualului (CNA) și Mircea Toma, membru CNA și punct focal al Consiliului Europei pentru siguranța jurnaliștilor din România; și Renate Weber, Avocatul Poporului. Misiunea s-a mai întâlnit și cu jurnalişti importanți şi cu grupuri pentru libertatea presei, într-o dezbatere găzduită de Centrul pentru Jurnalism Independent.

Misiunea a fost condusă de Institutul Internațional de Presă și a inclus Osservatorio Balcani e Caucaso Transeuropa (OBCT), The European Centre for Press and Media Freedom (ECPMF), Free Press Unlimited și organizația românească pentru libertatea presei, ActiveWatch.

MFRR este deosebit de recunoscător pentru sprijinul Centrului pentru Jurnalism Independent și al ActiveWatch în organizarea misiunii.
Anexa

Principalele concluzii

Capturarea mass-media și mediatizarea campaniei electorale

• Alegerile din România sunt afectate de capturarea politică a mass-media mainstream, în primul rând prin utilizarea fondurilor partidelor politice pentru ‘presă și propagandă’.
• Principalele partide politice au cheltuit în 2023 peste 24 de milioane de euro pe fonduri de presă și propagandă, iar această cifră urmează să crească semnificativ în 2024.
• În timp ce regulile campaniei electorale impun rapoarte detaliate ale tuturor cheltuielilor partidelor politice, care au fost făcute mai transparente de către Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) în timpul campaniilor electorale din iunie 2024, detaliile cheltuielilor dintre campanii nu sunt disponibile.
• Există dovezi considerabile, dezvăluite de jurnaliştii de investigaţie, că fondurile politice au fost utilizate în mod ilegitim pentru a cumpăra promovare media între perioadele electorale, cu încălcarea legislaţiei privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale, precum și a legislației audiovizuale.
• Fondurile publice sunt cheltuite de partidele politice pentru conținut media care nu este marcat corespunzător, ceea ce face adesea imposibil ca publicul să distingă între conținutul jurnalistic și cel plătit.
• Lipsa de transparență în ceea ce privește distribuirea fondurilor de stat controlate de aleșii locali are potențialul de a amplifica și mai mult capturarea mass-media, în special la nivel regional și local.
• Nici candidații politici, nici mass-media nu au obligația de a face public orice conflict de interese, cum ar fi deținerea sau influențarea de către candidați a unor instituții media, compromițând și mai mult corectitudinea campaniilor electorale.
• Acest lucru a dus la o denaturare a campaniei electorale, deoarece părți ale mass-media naționale și locale oferă relatări pozitive, inofensive, despre marile partide politice și o prezentare ostilă a altor candidați politici.
• Deși problema este deosebit de acută în timpul alegerilor, fondurile partidelor politice au devenit încorporate în sistemul media, creând o interdependență nesănătoasă între mass-media și partidele politice pe tot parcursul ciclului politic.
• Autoritățile de reglementare electorală, CNA și partidele politice au datoria democratică de a asigura transparența deplină în ceea ce privește utilizarea de către partide a fondurilor politice publice și private cheltuite în mass-media.
• Există o obligație corespondentă a companiilor media de a declara toate sumele primite din surse politice și de a eticheta clar conținutul pentru care au fost plătite.
• Problema este agravată și mai mult de faptul că radioului și televiziunii publice le lipsește independența pentru a putea să critice guvernul, acestea având nevoie urgentă să fie reformate.

Recomandări privind capturarea mass-media

România trebuie să prioritizeze lupta împotriva capturării mass-media prin următoarele acțiuni:

• Comisiile parlamentare pentru mass-media ar trebui să organizeze o anchetă publică cu privire la impactul banilor politici asupra independenței presei și echității electorale.
• Cooperare mai strânsă între autoritatea de reglementare a audiovizualului (CNA) și Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) în verificarea cheltuirii fondurilor politice în mass-media pentru a se asigura că utilizarea acestora nu încalcă nici legislația electorală, nici legislația audiovizuală. Dacă este necesar, cadrul de reglementare ar trebui modificat pentru a garanta rolul CNA în verificarea utilizării fondurilor politice.
• Prevederile Regulamentului european privind libertatea mass-media ar trebui implementate rapid, în special cele legate de capturarea mass-media, incluzând independența serviciilor publice de media, transparența proprietății și a conflictelor de interese, independența autorităților de reglementare, garanții privind pluralismul media și distribuirea echitabilă a publicității de stat.
• Regulamentul privind publicitatea politică ar trebui, de asemenea, implementat rapid pentru a asigura marcarea complet transparentă a tuturor reclamelor politice în mass-media și online.

Obstacole legale

Procese Strategice Împotriva Participării Publice (SLAPP)

Mass-media din România este vizată de un număr alarmant de Procese Strategice Împotriva Participării Publice (SLAPP) care vizează reducerea la tăcere a jurnalismului de investigație și a relatărilor critice. Aceste procese, deseori inițiate de personalități politice puternice și de interese ale mediului de afaceri, rareori câștigă în instanță, dar reușesc, în schimb, să intimideze și să epuizeze financiar instituțiile media.

Accesul la informații

Legea privind accesul la informațiile de interes public este adesea ignorată de autoritățile române, forțând jurnaliștii să se adreseze instanțelor, ceea ce poate rezulta în ani de proceduri până a se ajunge la o decizie judecătorească. La momentul când este soluționat procesul, adesea, informațiile obținute nu mai sunt utile.
Misiunea a luat cunoștință de cazuri în care partidele politice preferă să plătească amenda și daunele decise de instanțe decât să ofere informații. La acel moment, instanțele consideră cauza soluționată, deși legea continuă să fie încălcată, având în vedere faptul că informațiile de interes public solicitate nu sunt furnizate.

Protecția surselor

Instanțele și poliția au făcut presiuni pe jurnaliști pentru a-și dezvălui sursele, împotriva prevederilor și jurisprudenței articolului 10 al Curții Europene a Drepturilor Omului.

Obstacole legale: Recomandări

• Jurnaliștii și organizațiile care apără presa trebuie să facă mai mult pentru a documenta și a crește gradul de conștientizare cu privire la amenințările reprezentate de SLAPP la adresa capacității mass-media de a-i trage la răspundere pe cei puternici.
• Guvernul are oportunitatea de a reduce amenințarea SLAPP-urilor, asigurându-se că Directiva Uniunii Europene Anti-SLAPP este transpusă integral în lege și că măsurile sunt extinse pentru a include cazurile SLAPP interne, precum și cazurile transfrontaliere.
• Legea privind accesul la informațiile de interes public trebuie să fie pe deplin implementată, cu consecințe clare pentru persoanele sau instituțiile despre care instanțele decid că au ascuns în mod deliberat informații, cu încălcarea legii.
• Regulile și procedurile de autorizare a supravegherii jurnaliștilor trebuie actualizate pentru a fi în conformitate cu articolul 4 din Regulamentul european privind libertatea mass-media și cu jurisprudența CEDO, care oferă garanții extinse împotriva abuzului de supraveghere a jurnaliștilor vizați.
• Ar trebui oferită instruire procurorilor și judecătorilor cu privire la cazurile SLAPP, protecția surselor și protecția oferită de Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

Siguranța și protecția jurnaliștilor

Hărțuirea online și amenințările adresate jurnaliștilor – în special femeilor jurnaliste – creează un climat de ostilitate din ce în ce mai mare, menit să reducă la tăcere jurnaliştii. Autoritățile trebuie să facă mai mult pentru a aborda această problemă și pentru a proteja jurnaliştii, în special de campaniile online de trolling și de denigrare.
Misiunea a salutat decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție de a dispune redeschiderea anchetei privind posibila ingerință politică în investigarea campaniei de denigrare împotriva jurnalistei de investigație Emilia Șercan.

Recomandări privind siguranța și protecția jurnaliștilor

Procurorul general ar trebui să mențină un dialog periodic cu jurnaliştii cu privire la modalitățile de reducere a infracţiunilor împotriva jurnaliştilor. Această activitate ar trebui să includă cursuri de formare pentru polițiști și procurori cu privire la modul de protejare a jurnaliștilor de amenințările în creștere, online și offline.
Noul procuror care urmează să fie numit în cazul Emilia Șercan trebuie să fie foarte competent, pe deplin independent și să dispună de resursele necesare pentru a soluționa cazul înainte de expirarea termenului de prescripție.

Jurnalismul local

Jurnaliștii din presa locală sunt confruntați cu o scădere abruptă a standardelor profesionale, a independenței și a încrederii publicului, în principal din cauza dependenței financiare a majorității presei locale de fondurile de publicitate de stat și politice, permițând politicienilor locali să cumpere tăcerea și loialitatea presei. În plus, jurnaliștii locali sunt mult mai vulnerabili la procese care au scopul de a hărțui, la amenințări și intimidări, acolo unde elitele politice sunt capabile să exercite influență asupra justiției, poliției și mediului de afaceri cu relativă ușurință.

Jurnalismul local: Recomandări

Bugetele de publicitate ale administrației locale trebuie depolitizate pentru a pune capăt capturării politice a presei locale și pentru a asigura distribuirea echitabilă a fondurilor. Regulile de distribuție și transparență prezentate în EMFA ar trebui să se aplice tuturor administrațiilor locale, indiferent de dimensiune.
Ar trebui luate măsuri pentru a asigura dezvoltarea profesională a jurnaliștilor, promovarea modelelor de afaceri durabile și extinderea audiențelor comunitare, care contribuie la garantarea independenței și integrității jurnaliștilor.

International Press Institute (IPI)

Federația Europeană a Jurnaliştilor (EFJ)

The European Centre for Press and Media Freedom (ECPMF)

OBC Transeuropa (OBCT)

Free Press Unlimited (FPU)

Media Freedom Rapid Response (MFRR) este un mecanism la nivel european de urmărire, monitorizare și răspuns la încălcările libertății presei și a mass-media în statele membre ale UE și țările candidate. Proiectul este cofinanțat de Comisia Europeană.