G4Media.ro

Mircea Miclea, analiză dură a rezultatelor de la Evaluarea Națională 2020: Acuz…

Mircea Miclea, analiză dură a rezultatelor de la Evaluarea Națională 2020: Acuz direct și brutal clasa politică. Din 2014 noi știam că rata de eșec școlar este între 20 și 30% / Nici măcar nu se începe școala din 1 septembrie, ca rezervă pentru cazul în care vine iar în iarnă pandemia

Rata de succes de 76% anunțată de Ministerul Educației la Evaluarea Națională 2020 ascunde 10.000 de elevi care n-au mai ajuns din clasa a VII-a până la examen și alți 12.000 de absolvenți de clasa a VIII-a absenți pur și simplu din examene. Acești 22.000 de copii, adăugați celor 38.000 cu note sub 5 duc la un total de 60.000 de copii absolvenți de clasa a VIII-a care au eșec școlar, a declarat Mircea Miclea, pentru Edupedu.ro.

Profesor universitar și fost ministru, Miclea spune că “cel mai grav lucru, însă, este că aceste lucruri se știau din 2014. Atunci am făcut o analiză care arăta că în clasa a II-a rata de eșec era de 24%. Deci de când erau ei [elevii care săptămâna trecută au dat Evaluarea Națională – N.Red.] în clasa a II-a, noi puteam să știm și să prezicem rezultatele din clasa a VIII-a. Deși s-a știut, nu s-a făcut nimic”.

Eu vreau să acuz direct și brutal clasa politică. Toți au știut. Din 2014 noi știam că rata de eșec școlar este între 20 și 30%. Ăsta mi se pare cel mai grav lucru: s-a știut, dar niciunul dintre decidenții de la nivel guvernamental nu au făcut nimic, nici președintele. Zero! Și în analiza aceea am și spus ce trebuia făcut“, a continuat Miclea.

Analiza realizată de Mircea Miclea, cu privire la rezultatele de la Evaluarea Națională 2020:

“Sunt câteva lucruri care cred că merită spuse. Întâi, rata de reușită de 76% [medii peste 5 anunțate de Ministerul Educației] s-a raportat la candidații prezenți, care sunt 160.468. Dacă, însă, raportăm la numărul de absolvenți de clasa a VIII-a, atunci eșecul școlar crește de la 24% la 30%. Iar dacă îi socotim atât pe cei care au luat sub 5 – care sunt peste 38.000, și îi socotim și pe cei care nu s-au prezentat la examen, dar care erau anul trecut în clasa a VII-a, avem alți 22.000. Deci în total peste 60.000 de copii absolvenți de clasa a VIII-a care au eșec școlar, adică nu s-au prezentat sau au luat sub 5; asta înseamnă aproximativ 1 din 3 dintre absolvenți.

Pentru că avem:

  • 182.000 de elevi înscriși în clasa a VII-a anul trecut, care ar fi trebuit să ajungă acum la examen
  • 172.531 de absolvenți înscriși la Evaluarea Națională 2020
  • 160.468 de prezenți la examen

Avem, așadar, 22.000 de copii care nu s-au prezentat și 38.000 de copii care au luat sub 5. Practic, 1 din 3 copii absolvenți de clasa a VIII-a nu a satisfăcut cerințele minime ale programei, deci 1 din 3 copii are eșec școlar. Acest lucru este grav.

Cel mai grav lucru, însă, este că aceste lucruri se știau din 2014. Atunci am făcut o analiză care arăta că în clasa a II-a rata de eșec era de 24%. Deci de când erau ei în clasa a II-a, noi puteam să știm și să prezicem rezultatele din clasa a VIII-a. Deși s-a știut, nu s-a făcut nimic. Acest lucru arată eficiența extrem de redusă a sistemului de învățământ, din moment ce din clasa a II-a și până în clasa a VIII-a ai exact același procent de eșec.

Eu vreau să acuz direct și brutal clasa politică. Toți au știut. Din 2014 noi știam că rata de eșec școlar este între 20 și 30%. Ăsta mi se pare cel mai grav lucru: s-a știut, dar niciunul dintre decidenții de la nivel guvernamental nu au făcut nimic, nici președintele. Zero! Și în analiza aceea am și spus ce trebuia făcut.

Un alt lucru este că diferența dintre rural și urban e foarte mare. Încă din analiza pe datele din 2014 am atras atenția că diferența rural-urban crește de la clasa a II-a, la clasa a IV-a și a VI-a. Iar acum constatăm că a crescut și mai mult la finalizarea clasei a VIII-a. Acum 6 ani, diferența rural-urban era de 10 până la 20%, iar acum este de peste 100%, adică dublă. De pildă, elevi cu media sub 5 în urban sunt 15%, iar în mediul rural 38%, deci mai mult decât dublu.

Prin urmare, din nou se arată ceea ce spuneam atunci: școala, în loc să egalizeze șansele copiilor, acționează ca un diferențiator de șanse. Adică nu își îndeplinește una dintre misiunile fundamentale – de a asigura egalizarea șanselor copiilor. Dacă ești născut în mediul rural, ești condamnat la analfabetism funcțional.

Ce e trist e că s-au tocat o grămadă de bani de către ONG-urile din jurul Ministerului și nu s-a făcut exact ceea ce tebuia să se facă pentru copiii din mediul rural.

  • Despre gradul de dificultate al subiectelor de la Evaluarea Națională 2020:

Se vede că sunt simple, pentru că numărul mediilor de 10 s-a dublat, față de anul trecut [sunt 839 de medii de 10 în 2020, cel mai mare număr din ultimii 7 ani – N.Red]. În consecință, interpretarea acestor rezultate foarte bune din perspectiva mediilor de 10 se poate realiza în 2 feluri:

  1. fie elevilor le priește să stea cu părinții acasă, mai mult decât să meargă la școală, așa cum s-a întâmplat în acest an din cauza pandemiei, și ei obțin note mai mari, ceea ce este un vot de blam pentru școală
  2. fie subiectele au fost foarte ușoare, anume făcute ca să mușamalizeze și să cosmetizeze eficiența extrem de scăzută a sistemului de învățământ primar și gimnazial. Rata de eșec este 30%, este 1 din 3, dacă noi îi raportăm pe cei care au luat sub 5 la totalul celor care anul trecut erau în clasa a VII-a, la cei 182.000.

Eu susțin a doua intrepretare. Cred că mai degrabă s-au dat subiecte foarte ușoare și mi-ar plăcea să fie aceasta interpretarea corectă, altfel avem un un vot de blam major pentru prestația profesorilor.

  • Pauza de învățare vine la câteva luni după ce OECD a anunțat rezultatele României la PISA 2018: Învățământul românesc este ultimul la matematică, penultimul la citire și științe din Uniunea Europeană, are scoruri ridicate la bullying și gălăgie în clasă care afectează scorul la citire, și mai mult de jumătate dintre elevii de 15 ani cred că nu-și mai pot îmbunătăți inteligența, față de Estonia unde 77% cred că și-o pot îmbunătăți.

Această teorie – cum că inteligența ta nu se mai poate dezvolta – este rezultatul prestației didactice a profesorului. În România, profesorii îi acuză constant pe elevi că sunt proști și eticheta aceasta se lipește de capul lor și nu mai cred că își pot modifica prin efort performanța intelectuală.

 

Donează prin PayPal paypal icon
Donație recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Abonează-te la newsletter

12 comentarii

  1. Sistemul de învățământ românesc asigură doar note, cât mai mari și fără legătură cu cunoștințele copiilor, dar bune pentru orgoliul părinților. Utilitate zero în viața reală .
    Mai asigură niște joburi călduțe, posibilitatea de a face un ban din meditații. Pentru copil nu asigură decât dezamăgiri și stres.

    • Bine punctat! Părinți bucuroși, că odraslele lor, au obtinut note de 10! Hmm! Să vedem, ce viitor vor avea acesti copii, in România noastră fără viitor! Ambiție, concurență și mândrie intre părinți, ATÂT! Învățământul românesc este la pământ și rupt de realitate! Elevii, peste ani vor ajunge la facultăți de stat, așaa zise ” foarte bune”, unde se vor lovi de tot felul de probleme, idei comuniste si masonice, de se vor da cu capul de pereți! Asta este valabil, doar pt cei care au ” cap”! Nu este suficient să fii elev de nota 10! Trebuie să ai ” cap” si să vezi realitatea așa cum este ea! Studenții buni cu adevărat, care invață pe brânci, cu ideologii și care vor să schimbe ceva in Românica, sunt dati laoparte de sistem! Asta este România noastră! Nimic nu coincide cu realitatea!

    • Are dreptate domnul profesor Mircea Miclea.! DIN cauza copacilor, nu vedem pădurea! În spatele notelor de 10,nu vedem adevărată situație din sistemul nostru de învatamant. Ne amăgim cu notele mari, dar uitam de numărul mare de elevi slab pregătiți. Sistemul romanesc de învățământ are multe nereguli, atât în instruirea, cat și în educarea copiilor.

  2. A vrut sa scrie : „Eu vreau să acuz direct și brutal clasa politică” din care am facut si inca fac parte .
    Va acuzati reciproc dar toti sunteti niste nulitati . Voi nu ati lucrat vreodata in mediu privat , nu aveti idee ce inseamna sa faci un lucru de calitate , sa supravietuiesti intr-o competitie cinstita ( excludem afacerile cu statul ) .
    Imi este scarba de voi , macar stati ca strutul cu capul in nisip si nu mai spuneti nimic. Pana nu schimbam intreaga clasa politica tara asta este fara speranta .

  3. Eu am spus ,eu am vrut , eu am facut cite ceva , voi NU. In rest o goliciune fara margini .

  4. Ba sa acuzați părinții care nu contribuie la formarea copiilor lor din punct de vedere al seriozității și a deprinderilor de munca în primii ani de scoala (munca elevului este învățătura).
    Dacă tu ca parinte nu discuți cu copilul tău, proaspăt elev (sau măcar la începutul fiecărui ciclu de învățământ) despre cât de important este sa fie atent la orele de curs, sa întrebe în clasa ce nu înțelege, sa își efectueze cel puțin temele primite, dacă nu îl controlezi (chiar dacă ești obosit, e doar copilul tău, nu?) dacă și-a făcut temele… ce mai aștepți?
    Tu ca parinte trebuie sa știi ca centrul de greutate este pe copilul tău. Nu îl dai la școală numai ca să scapi de orice răspundere în ceea ce privește formarea lui.
    E ușor sa dau vina pe societate, pe politicieni, pe pe profesori, pe conducerea scolii, pe colegii copilului etc
    Dar uiți ca în familia ta înflorește bobocul care este copilul tău. El nu trebuie sa se simtă nici neglijat, nici abandonat de către părinti.

  5. Asta-i cadru universitar !?! ca de la ministrul din el nu poti sa ceri prea mult !
    Fara cravata si cu camesa aia alba… iar mustata parca-i din telenovele …

  6. Cui ii mai pasa de fapt în tara asta de educație? este tot se aleargă după bani, iar vorba: „învăța bine ca sa ai o meserie buna și bani mulți”, e considerată caraghioasă. Copiii văd la tot pasul adolescenți ce câștigă mai mult decât ambii părinți la un loc, cu idioțenii pe YouTube, pe Instagram e plin de influenceri ce pretind că muncesc facandu-si selfie-uri și clipuri cu diverse produse. Ce stimuli pentru învățare mai au copiii? Prea putini mai sunt dispuși să muncească intelectual, iar modelele sunt și mai puține; peste tot, până și în politica sunt smecherasi care învârt bani mulți și sunt prezentați că fiind analfabeți, cu diplome furate etc. Copilul in comoditatea lui gandeste: „deci părinții mei sunt proști, depășiti….se poate și prost să câștigi bine sa ajungi o personalitate…
    Toată nația e dusa în latrină din punct de vedere educațional.

  7. Multa vorbarie pentru nimic. Teoretizari peste teoretizari, peste teoretizari. Treaba e foarte simpla:simplificati materia, reduceti numarul de ore. Elevii sunt obositi si stresati. Scoala a ajuns sa fie urata de toata lumea. Sistemul nu incurajeaza talentele, nu le ignora, le face viata grea.

    • Geniala idee. Facem doar abecedarul si aritmetica elementara pana in clasa a 8-a si copiii nu vor mai fi obositi sau stresati.

      Elena ne arata ce inseamna o minte odihnita… talent pur!

  8. o mare parte din vina o poarta si acei profesori , si nu sunt putini,slab pregatiti si dezinteresati de performanta lor in calitate de cadre didactice , vorba aceia :”timpul trece , leafa merge , noi cu drag muncim ” . In plus si sindicatele din invatamant nu au decat o singura cerere : leafa,leafa mare , mare cat se poate de mare !! Este un lider de sindicat , nistor , cred ca asa se numeste , care nu este preocupat decat de leafa, leafa cat mai mare. Nu l-am vazut preocupat de nivelul profesional mai mult decat precar al multor profesori !!!
    Mereu , cu manie proletara, cere la televiziune dor leafa, leafa , leafa, !!!! nu stiu ce specialitate are dar asa cum se comporta cred ca nu e departe de nivelul celor numiti mai sus ca putin calificati si dedicati meseriei de dascal.

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.