Ministrul finanțelor: Data limită pentru reeşalonarea datoriilor acumulate de companii de la începutul stării de urgenţă până la data de 25 octombrie era 15 decembrie / Voi propune prelungirea acestei date până la 15 ianuarie

Ministrul Finanţelor, Florin Cîţu, a declarat, luni, la Timişoara, că Guvernul PNL nu va introduce noi taxe anul viitor şi că va propune în şedinţa din această săptămână a Executivului ca data limită până la care companiile pot depune cereri de eşalonare a datoriilor cumulate în perioada pandemiei să se prelungească până la 15 ianuarie 2021.

„Nu vom creşte taxele anul viitor. (…) Data limită pentru reeşalonarea datoriilor acumulate de companii de la începutul stării de urgenţă până la data de 25 octombrie era 15 decembrie. Voi propune în şedinţa de guvern din această săptămână prelungirea acestei date până la 15 ianuarie. Mediul de afaceri spune că are nevoie de mai mult timp, iar din punctul nostru de vedere, execuţia bugetară stă bine şi vom prelungi acest termen limită până la care se pot depune aceste cereri de reeşalonare. Programul nostru de guvernare este pe dezvoltare, investiţii, nu pe creşteri de taxe punitive. (…) Suntem adepţii taxelor mici pe care să le poată plăti toată lumea”, a declarat Florin Cîţu, într-o conferinţă de presă, citat de Agerpres.

Ministrul Finanţelor s-a întâlnit, luni, cu membri ai Consiliului Consultativ Economic al Consiliului Judeţean (CJ) Timiş şi a avut o consultare cu unii dintre cei mai mari investitori din judeţ.

El a abordat măsurile financiare impuse de criza sanitară, dar şi modul în care va fi construit bugetul pentru anul viitor, subliniind nevoia de predictibilitate, dar şi de măsuri privind digitalizarea, care vor creşte veniturile bugetare. Cîţu a dat ca exemplu introducerea facturilor electronice, iniţiativă care estimează că va aduce la buget un plus de 20 de miliarde de lei, echivalentul a aproximativ 2% din PIB.

În acelaşi context, preşedintele CJ Timiş, Alin Nica, a subliniat importanţa dialogului dintre mediul economic privat şi autorităţile publice, dar şi angajamentul instituţiei de a deveni un partener proactiv în relaţia cu investitorii din judeţ.

„Suntem hotărâţi să intensificăm dialogul cu mediul privat, să identificăm împreună soluţii la problemele cu care se confruntă. În plus, trebuie să găsim metode pentru a atinge adevăratul potenţial economic al judeţului Timiş. (…) Îmi doresc să ne comparăm cu regiuni din Europa Occidentală, să ridicăm nivelul indicatorilor de performanţă”, a susţinut Alin Nica.

Liderul administraţiei judeţene a mai menţionat că orice reglementare legală trebuie să aibă la bază consultarea continuă cu cei direct vizaţi, cu atât mai mult în acest context economic generat de criza sanitară.

Investitorii prezenţi au ridicat, printre altele, probleme privind acordarea de sprijin în promovarea culturilor de biomasă, dar şi în ceea ce priveşte activitatea de cadastru şi sistemul de licitaţii publice, în special scurtarea termenelor de atribuire, arată un comunicat al CJ Timiş, remis AGERPRES.

Consiliul Consultativ Economic, creat în jurul CJ Timiş, este un organism menit să faciliteze dialogul dintre administraţia judeţeană şi mediul de afaceri, pentru susţinerea investiţiilor private din judeţ. Acesta numără 17 membri, între care Clubul Economic German, Centrul de Afaceri Româno – Francez, Camera de Comerţ Italiană, Uniunea Naţională a Patronatelor cu Capital Privat din România sau Patronatul Naţional Român. AGERPRES/(A, AS – autor: Otilia Halunga, editor: Antonia Niţă, editor online: Irina Giurgiu)