Miniştrii Ivan şi Fechet, discuţii la Praid cu experţii străni şi români: Prioritatea este devierea pârâului Corund

Ministrul Economiei, Bogdan Ivan, alături de ministrul Mediului, Mircea Fechet şi de şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, dr. Raed Arafat, s-au întâlnit marţi, la Praid, cu experţii străini şi români care sprijină activitatea autorităţilor în situaţia de criză provocată de inundarea salinei, fiind prezentat de către aceştia un raport preliminar, iar o parte dintre concluzii au fost relatate de oficialii români într-o declaraţie de presă, transmite Agerpres.

Ministrul Economiei, Bogdan Ivan, a punctat faptul că, din punct de vedere practic, prioritatea zero este devierea cursului de apă Corund, pentru a nu mai exista flux de apă către minele vechi de la Praid.

„Din punct de vedere practic, prioritatea zero este crearea acelei devieri a râului Corund pentru a nu mai pune în continuare în pericol şi a nu avea flux de apă către minele vechi. De asemenea, specialiştii au venit şi cu altă variantă complementară cu cea de deviere prin ţevile corugate şi acum se lucrează inclusiv la acest scenariu, dar cu siguranţă că pentru a rezolva pe fond situaţia e nevoie de această deviere permanentă a râului Corund, urmând ca în perioada următoare să se stabilească foarte clar, în urma unor expertize foarte complexe, care vor fi paşii următori după ce vom avea stopată apa care să ajungă în minele vechi. Acest este cel mai important element”, a arătat ministrul Bogdan Ivan.

Acesta a adăugat că, din punct de vedere al geomorfologiei interne a minei, se va şti foarte clar, atunci când apa care intră în mina va fi oprită, care sunt scenariile legate de evacuare apei din subteran.

Ivan a punctat că experţii au venit cu mai multe soluţii, dar toate depind de expertizele tehnice efectuate după oprirea apei care ajunge în zona minelor vechi.

„După ce se opreşte apa şi este creat acel bypass şi după ce avem şi acea modificare permanentă a apei (…) Şi atunci, în baza analizei geomorfologice a subsolului vom putea să ştim foarte clar că avem o variantă, două sau trei variante pe masă şi vom putea să luăm decizii foarte clar. Până atunci, până când nu oprim cursul de apă care poate să erodeze în continuare (…) e foarte puţin probabil să vorbim de lucruri certe. Iar noi lucrăm cu certitudini şi cu scenarii foarte clare şi validate ştiinţific pe masă”, a spus ministrul Economiei.

Întrebat care este cel mai pozitiv scenariu cu privire la momentul când mina ar putea fi redeschisă, Bogdan Ivan a răspuns că ” vorbim despre lucruri care vor dura luni sau ani, ca să fie foarte clar”.

Referitor la variantele de locuri unde ar putea fi amenajat un lac pentru a scoate apa din salină, ministrul Economiei a spus că există variante, dar toate depind de decizia dacă se va putea evacua apa sau nu.

„Există variante foarte clare care s-ar putea preta, dar toate depind, în primul rând, de decizia dacă se va putea evacua apa sau nu. Iar acest lucru vom şti după ce vom putea să oprim cursul de apă să ajungă în mină şi după ce vom avea aceste expertize ştiinţifice foarte clare şi foarte concise şi vom avea o analiză foarte clară asupra impactului, asupra mediului. Adică, vorbim de lucruri care trebuie să fie foarte sigure şi pentru etapa în care se va face acea evacuare, dar şi pentru următorii zeci de ani, pentru a evita o situaţie în care, din cauza unui eveniment meteo neprevăzut, să ajungem ca apa din respectivul lac să se deverseze şi să distrugă o întreagă zonă din punct de vedere al mediului. Aşa că vorbim de scenarii care pot să dureze luni de zile sau chiar ani, până când vom avea foarte clar acest mecanism, dacă vom evacua sau nu vom evacua apa, până la ce nivel vom putea face şi unde vom evacua”, a arătat Bogdan Ivan.

Acesta s-a referit şi la sprijinirea celor aproximativ 200 de mici afaceri afectate de închiderea minei, precizând că secretarul de stat care gestionează zona de compensări este deja în teren şi discută cu autorităţile locale şi cu oamenii afectaţi.

La rândul său, ministrul Mediului, Mircea Fechet, a arătat că soluţiile identificate necesită intervenţii complexe şi de lungă durată şi a adăugat că unul din cele trei mari capitole ale raportului preliminar prezentat de experţi se referă la impactul asupra mediului, care va dura, cel mai probabil, mult timp.

„În ceea ce priveşte mediul, bineînţeles că cea mai importantă chestiune este legată de nivelul mare de cloruri, concentraţia de cloruri în cursul de apă Corund, la fel cum avem aceeaşi problemă în cursul de apă Târnava Mică şi aşa mai departe. În continuare, există zeci de mii de persoane care nu au acces la apă potabilă din cauza acestei situaţii şi evaluăm în ce măsură fie va trebui să venim cu soluţii de desalinizare în aval, referindu-mă aici mai ales pe cursul de apă Târnava Mică, fie în ce mod putem diminua aportul de cloruri în Corund, fapt ce va avea un efect în cascadă pozitiv ulterior”, a spus Fechet.

El a precizat că experţii de la Universitatea Babeş-Bolyai deja au făcut câteva determinări şi au verificat inclusiv calitatea apei din fântâni şi se aşteaptă informaţiile furnizate de aceştia.

„Trebuie să menţionez faptul că apa nu comunică cu mina doar prin cursul de apă Corund. Există izvoare subterane, există infiltraţii din apa pluvială, există multe puncte roşii, cum le denumesc experţii, prin care apa ajunge în mină şi fiecare picătură de apă dulce ajunsă în mină nu face altceva decât să genereze o altă picătură de apă sărată în cursul de apă Corund. Totodată, experţii au decis instalarea a numai puţin de zece puţuri de monitorizare în diferite zone, pentru că trebuie să ştim exact şi trebuie să ştim în timp real ceea ce se întâmplă în subteran”, a declarat ministrul Mediului.

Mircea Fechet a subliniat că Administraţia Naţională Apele Române a publicat anunţul pentru selecţia proiectanţilor care vor elabora documentaţiile legate de realizarea unor acumulări nepermanente în amonte şi, în paralel, împreună cu Ministerul Economiei, începe procedura pentru desemnarea proiectanţilor pentru realizarea devierii permanente a pârâului Corund.

„O lucrare extrem de complexă, o lucrare foarte costisitoare, discutăm despre luni de zile pentru proiectare şi probabil ani de zile pentru execuţia acestor lucrări, pentru că vorbim, dincolo de miile de metri cub de rocă ce trebuie mutate, discutăm despre mutarea unor linii de înaltă tensiune, discutăm despre exproprieri, discutăm despre mai multe case ce urmează a fi demolate, la fel cum discutăm şi despre un drum foarte important ce trebuie mutat cumva pentru a putea executa această lucrare”, a spus Mircea Fechet.

Potrivit acestuia, celelalte soluţii despre care s-a vorbit, respectiv devierea printr-un bypass a pârâului şi „impermeabilizarea întregii mine”, sunt soluţii imediate, dar pe termen mediu sau lung trebuie să se ia în discuţie devierea permanentă a cursului de apă.

Atât miniştrii Mircea Fechet şi Bogdan Ivan, cât şi şeful DSU, dr. Raed Arafat, au mulţumit tuturor celor implicaţi în acţiunea de la mina Praid, respectiv experţilor de la Protecţia Civilă Europeană, specialiştilor români şi instituţiilor implicate în gestionarea situaţiei de criză generate de inundarea salinei.

Într-o informare transmisă presei de Instituţia Prefectului, în urma şedinţei operative de marţi, se precizează că experţii români şi cei ai Protecţiei Civile Europene au propus o tehnologie modernă de impermeabilizare a patului cursului de apă Corund.

„Concluzia a fost că aplicarea combinată a soluţiilor existente este cea mai eficientă. Detaliile tehnice urmează să fie stabilite în cadrul unei şedinţe la care participă proiectantul devierii temporare, constructorul, expertul hidrolog, precum şi reprezentanţi SALROM”, a transmis Prefectura.

În informare se mai arată că în cursul zilei de luni au fost sistate temporar lucrările de deviere a pârâului Corund, din cauza precipitaţiilor abundente, măsura fiind luată pentru siguranţa personalului şi a utilajelor.

Sursa citată a mai precizat că în noaptea de luni spre marţi au apărut două noi sufoziuni şi fisuri pe drumul tehnologic.

„Nu au fost constatate mişcări orizontale şi verticale ale structurii drumurilor ce despart zona de risc de zona locuită”, mai menţionează informarea transmisă de Instituţia Prefectului. AGERPRES / (A, AS – redactor: Gina Ştefan, editor: Marius Frăţilă)