Miniştrii europeni de Finanţe au opinii împărţite cu privire la planul de salvare a economiei

Miniştrii europeni de Finanţe nu au reuşit să ajungă marţi la un acord cu privire la noi măsuri coordonate de susţinere a economiei, lăsându-i pe liderii lor să decidă cele mai bune opţiuni pentru a face faţă şocului provocat de pandemia de COVID-19, transmite AFP, preluată de Agerpres.

Miniştrii europeni de Finanţe au avut marţi seară o videoconferinţă de două ore fără a reuşi însă ca la final să dea publicităţii un comunicat de presă.

Preşedintele Eurogrupului, Mario Centeno, a spus chiar că aşteaptă cu nerăbdare „orientările” şefilor de stat şi de guvern din UE, care urmează să se reunească joi tot prin videoconferinţă. „Suntem gata să punem în practică rapid deciziile lor”, a precizat Mario Centeno.

Portughezul a subliniat însă că există un „larg sprijin” în rândul miniştrilor pentru a pune fondul de salvare al zonei euro, denumit Mecanismul european de stabilitate (MES), la dispoziţia statelor membre. MES dispune de o putere de peste 400 miliarde de euro şi are drept sarcină principală să salveze ţările care şi-au pierdut capacitatea de a se împrumuta de pe pieţe, ceea ce nu este cazul în prezent. Însă MES poate oferi de asemenea ţărilor care solicită o garanţiei de împrumut, adică o sumă importantă care în principiu nu va fi utilizată dar care trimit e un semnal pentru a linişti pieţele.

Acesta este „instrumentul” avut în vedere de statele membre, a explicat Mario Centeno. „Chiar dacă această idee beneficiază de un larg sprijin mai rămân de stabilit detaliile”, a adăugat Mario Centeno.

Însă unele state membre cred că este prematur să fie utilizat Mecanismul european de stabilitate (MES). „Suntem în ceaţă şi nu ştim dacă mai târziu nu va veni o fază mai dificilă”, a explicat ministrul olandez de Finanţe, Wopke Hoekstra. „Logica ne spune să ne păstrăm arsenalul şi să nu îl irosim prematur”, a adăugat Hoekstra.

Pandemia de Covid-19 a pus în genunchi economia europeană, Italia fiind afectată în mod special, autorităţile de la Roma cu sprijinul Franţei şi Spaniei, mizând pe un răspuns important din partea partenerilor europeni, într-un act istoric de solidaritate fianciară.

Ministrul spaniol al Economiei, Nadia Calvino, a spus înainte de reuniune că este nevoie de un „Plan Marshall” pentru economia europeană. Însă ţările nordice, în frunte cu Germania şi Olanda, estimează că măsurile de relansare anunţate de Banca Centrală Europeană sunt suficiente pentru moment dacă vor fi sprijinite de cheltuieli la nivel naţional.

Această diviziune între nord şi sud nu este nouă. Statele bogate din nord sunt partizane ale disciplinei financiare şi au privit cu neîncredere statele din sud, pe care le consideră mai puţin disciplinate în materie de cheltuieli, în special după criza datoriilor din zona euro. Ţări precum Franţa, Spania şi Italia solicită de mai mult timp crearea unor aşa-numite „euro-obligaţiuni” care ar împărţi riscurile pentru datoriile celor 19 state care au adoptat moneda unică, în ideea de a stabiliza zona euro şi a o unifica şi mai mult. De asemenea, Italia a propus recent crearea unor „corona-obligaţiuni”, însă Germania a respins această idee.