G4Media.ro

Ministerul Sănătății, un portofoliu riscant în Brazilia. Doi miniștri au fost demiși…

Ministerul Sănătății, un portofoliu riscant în Brazilia. Doi miniștri au fost demiși în mai puțin de o lună de Jair Bolsonaro, președintele coronasceptic, care refuză carantina și promovează generalizarea accesului la clorochină

Doi miniștri ai sănătății din Brazilia, nou focar al pandemiei, au căzut unul după altul, în mijlocul crizei Covid-19. Primul a fost extrem de mediatizatul Luiz Henrique Mandetta, demis la 16 aprilie de Jair Bolsonaro, iar acum urmașul său, Nelson Teich, care a părăsit postul vineri, după mai puțin de o lună în această funcție. Mai exact douăzeci și șapte zile, timp în care numărul deceselor cauzate de noul coronavirus a crescut de opt ori (de la 1.933 la 15.663 sâmbătă).

Ca și Mandetta înaintea lui, Nelson Teich a refuzat să-l urmeze pe liderul de extremă dreaptă în negarea seriozității pandemiei și în obsesia sa pentru clorochină. Acest apropiat al lui Bolsonaro, un respectat oncolog, a crezut inițial că îl poate face pe președinte să înțeleagă. La urma urmei, dacă șeful statului a apelat la el și nu la un coronasceptic, înseamnă că e gata să-l asculte…

Dar Teich a uitat că are de-a face cu cel pe care venerabila publicație medicală The Lancet, într-un editorial apărut pe 9 mai, îl prezenta drept „cea mai mare amenințare la adresa Braziliei la pandemie”.

În timp ce țara este una dintre puținele care nu au o strategie națională împotriva Covid-19, președintele Bolsonaro sabotează carantina decretată de primari și de guvernanți, considerând-o drept o „tiranie” care condamnă oamenii la a fi „șomeri și flămânzi”. Ca urmare a acestei cacofonii, respectarea măsurilor de distanțare socială este în scădere. Iar virusul se răspândește.

„Nelson Teich nu a putut face nimic”, explică jurnalista Cláudia Collucci. Nici măcar nu și-a putut alege echipa. Plasat sub supraveghere militară, i-a văzut pe ofițeri cum preiau posturile cheie din ministerul său. Luni, viitorul fost ministru a suferit un nou afront, aflând de la jurnaliști, în mijlocul unei conferințe de presă, că șeful statului a adoptat fără știrea sa un decret care a inclus printre serviciile esențiale sălile de sport, saloanele de coafură și frizeriile și, prin urmare, le-a autorizat să rămână deschise.

Picătura care a umplut paharul? O nouă ingerință a lui Bolsonaro, de această dată în protocolul urmat de spitalele publice în utilizarea clorochinei, până în prezent autorizată doar în cazuri severe. Președintele ar dori ca tratamentul să fie dat la primul simptom, întrucât a fost autorizat recent, „fără rezerve”, de asociația medicală locală, printr-o decizie extrem de contestată. Teich a refuzat în mod direct protocolul, afirmând că eficacitatea clorochinei nu este dovedită, dar efectele secundare ale acesteia, da. Abia după ce și-a dat demisia a fost modificat protocolul.

Cine va accepta acum să-și asume rolul de marionetă aprobatoare cerut de liderul populist, care conduce de un an și jumătate una dintre cele mai populate democrații din lume? Pe social media circulă numele psihiatrului Ítalo Marsili, adeptul lui Olavo de Carvalho, ideologul clanului Bolsonaro. Pe de altă parte, „aripa militară” a cabinetului (10 miniștri din 22, mai mult decât în trei din cele cinci guverne ale juntei care a condus Brazilia între 1964 și 1985) ar prefera păstrarea actualului ministru interimar, generalul Eduardo Pazuello.

Un lucru este cert: deși se presupune că întruchipează vocea rațiunii, militarii se arată incapabili sau lipsiți de voința de a-l „domoli” pe președinte. „Se pretează la un rol prea puțin nobil în schimbul unor avantaje pentru tagma lor”, observă Milton Lahuerta, coordonatorul Centrului de Studii Politice și Guvernamentale de la Universitatea de Stat Paulista (Unesp).

”Dar dacă șeful statului va persista în această atitudine iresponsabilă în fața virusului, a cărui evoluție devine tot mai dramatică în Brazilia, armata va trebui să tranșeze în favoarea demiterii sale”, a conchis Lahuerta.

Sursa: Liberation / Autor: Chantal Rayes

Donează prin PayPal paypal icon
Donație recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Abonează-te la newsletter

3 comentarii

  1. Nu ar trebui politizata eficacitatea hidroxiclorochinei. Daca Trump si Bolsonaro au promovat tratamentul, nu inseamna implicit ca este gresit.
    …la hidroxiclorochina Bolsonaro are dreptate… studii recente arata ca, fiind un antiviral, el functioneaza (de preferinta impreuna cu zinc) doar daca este administrat la inceputul infectiei pentru a impiedica replicarea initiala a virusului. Incarcarea cu virus in corp scade dupa 10 zile de la infectare in mod natural, indiferent de tratament, razboiul fiind dus apoi cu inflamarea provocata de raspunsul exagerat al sistemului imunitar (inflamare care se produce daca incarcarea cu virus a fost ridicata). Degeaba ii dai pacientului hidroxiclorochina cand este deja la terapie intensiva deoarece atunci nu incarcarea cu virus este problema.
    G4media ar trebui sa fie atenta sa nu fie atrasa in acest razboi mediatic partinitor dus pe spinarea pacientilor (e.g. hidroxiclorochina vs. remdesivir).

    • Hidroxiclq. nu este antiviral. Efectul respectiv este unul secundar. Măreşte permeabilitatea pereţilor celulelor la zinc, şi zincul are efect antiviral. Dar nu este valabil la ţoţi viruşii, şi din cât s-a testat până acum nu pare să fie valabil la coronaviruşi. (Dar a fost o teorie.)

      Celălalt efect este imuno-modulator unde este mai eficient (este folosit deja cu succes în anumite afecţiuni), dar şi acolo testele arată că nu ajută. Efectul imuno-modulator ar trebui să ajute cel mai mult în cazurile grave, şi nu o face.

    • medrxiv.org/content/10.1101/2020.05.02.20080036v1.full.pdf
      Studiu referitor la Hidroxiclorochina+zinc in vivo a fost facut public recent, si arata intr-adevar importanta si beneficiile zincului. Ce este drept, inca nu avem un studiu definitiv referitor la hidroxiclorochina, desi au trecut mai mult de 3 luni de la explozia cazurilor. Studiile facute pana acum au slabiciuni semnificative. Sunt uimit cum de nu se poate face, dupa atat de mult timp, un studiu „ca la carte” (cu grup de control, cu toate scenariile de infectare/administrare acoperite) referitor la hidroxiclorochina.

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.