G4Media.ro

Ministerul Mediului împărtăşeşte îngrijorarea cercetătorilor cu privire la consecinţele topirii accelerate a…

Sursa foto: AAD / Pete Harmsen (antarctica.gov.au )

Ministerul Mediului împărtăşeşte îngrijorarea cercetătorilor cu privire la consecinţele topirii accelerate a gheţarilor / ”Este timpul să acţionăm fiecare, de la marii până la micii consumatori, pentru a proteja planeta noastră”

Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor împărtăşeşte îngrijorarea cercetătorilor cu privire la consecinţele topirii accelerate a gheţarilor din mai multe zone de pe glob şi îndeamnă la acţiuni comune pentru protejarea mediului, mizând pe aportul elevilor şi profesorilor, se arată într-un comunicat de presă remis Agerpres.

„Este timpul să acţionăm fiecare, de la marii până la micii consumatori, pentru a proteja planeta noastră şi a preveni efectele distructive ale crizei climatice. Nu putem susţine emisiile de carbon în acelaşi ritm pentru mult timp fără să riscăm să depăşim punctele de inflexiune. Niciun efort nu ar trebui considerat a fi „prea mic”, deoarece împreună putem face schimbări semnificative. Chiar dacă lucrurile nu arată deloc bine, am încredere că noi oamenii suntem capabili să avem grijă de planeta noastră şi să intervenim acum pentru a proteja viitorul nostru şi al generaţiilor viitoare”, a declarat secretarul de stat în Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Ionuţ-Sorin Banciu.

Un studiu publicat recent în Geophysical Research Letters cu privire la stratul de gheaţă din Groenlanda arată că eliberarea a 1.000 miliarde de tone de carbon va duce la topirea porţiunii sudice a stratului de gheaţă, iar până la 2.500 de miliarde de tone de emisii de carbon vor face ca aproape întregul strat de gheaţă să dispară. Se estimează că 500 de miliarde de tone de carbon au fost deja adăugate, ceea ce ne plasează aproape la jumătatea primului punct critic. De asemenea, Groenlanda pierde în fiecare an 255 de miliarde de tone de gheaţă, iar observaţiile anterioare au concluzionat că o creştere a temperaturii globale cu 1-3°C ar putea să provoace topirea ireversibilă a calotei glaciare din Groenlanda.

Totodată, Clubul alpin austriac a emis o „alertă roşie” în raportul său pe anul 2022, document în care s-a constatat faptul că, în cei 132 de ani de când se fac măsurători, niciodată gheţarii nu s-au retras într-un ritm atât de alarmant: în medie, 89 de gheţari monitorizaţi s-au retras cu aproape 29 de metri, iar gheţarul Schlatenkees din Tirol s-a retras cu aproape 90 de metri. Consecinţa poate fi chiar dispariţia completă a gheţarilor din Austria în 2075 cel mai târziu. Jumătate din gheţarii Terrei sunt condamnaţi să dispară până la sfârşitul acestui secol, potrivit unui studiu publicat în revista Science.

„Conştientizarea este primul pas, dar unul absolut esenţial în lupta împotriva schimbărilor climatice. Ele există, sunt aici, le vedem şi le simţim. Din păcate. Iar consecinţele nu sunt doar schimbarea peisajului, topirea angrenând creşterea nivelului oceanului planetar, inundaţii în unele locuri şi secete în altele, dezechilibre climatice, pierderi în materie de biodiversitate (dispariţia unor specii), mai puţină apă dulce, scăderi ale eficienţei hidroenergetice, recontaminări (de exemplu, cu substanţe chimice dăunătoare rămase captive în gheţari) sau crize alimentare ca urmare a terenurilor agricole care devin neutilizabile”, a subliniat Ionuţ-Sorin Banciu.

Potrivit secretarului de stat, este important să evidenţiem rolul esenţial pe care îl are responsabilul de mediu în şcoli. „Ştim că în această perioadă şcolile organizează activităţi în cadrul programelor „Săptămâna altfel” şi „Săptămâna verde”, acestea constituind o oportunitate de a veni în sprijinul curiozităţii pe care tinerii o manifestă faţă de mediu. Aceste activităţi nu trebuie doar „bifate”, ci este nevoie de un grad înalt de angajament şi o cercetare prealabilă din partea profesorilor pentru a găsi soluţiile optime de a le insufla tinerilor dragostea faţă de natură, dar şi de a le putea pune la dispoziţie cadrul şi instrumentele necesare prin care aceştia să-şi pună în practică viziunile verzi. Consider că tinerii vor fi un factor determinant în combaterea schimbărilor climatice prin implicarea lor activă în proiecte şi acţiuni de mediu, iar MMAP le stă la dispoziţie tuturor cadrelor didactice care doresc să elaboreze planuri de activităţi cu elevii pe tematici de mediu”, a spus Ionuţ-Sorin Banciu.

Susține-ne activitatea G4Media logo
Donație Paypal recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Citește și...

4 comentarii

  1. Între timp, Miliția a cumpărat 600 de BMW-uri pe benzină de la Michael Schmidt, prietenul lui Iohannis.

  2. Sunt sigur că pițipoancele puse pe criteriu de amantlâc prin ministere nici nu se mai f*t bine de grija mediului…

  3. Chestia asta cu „sa actionam fiecare” este doar pentru a dilua responsabilitatea. Doar cateva industrii si doar cateva firme sunt responsabil pentru o parte imensa a problemei. Degeaba triez eu deseuri si conduc electric daca ei si politicienii isi baga picioarele.
    E nevoie de masuri radicale, țintite, nu de diluarea responsabilității. Nu votați pe nimeni care vine cu un astfel de discurs, daca va pasa de copiii voștri.

    • Subscriu. Tinand cont ca Europa vrea si incearca sa fie „eco friendly”, pe celelalte continente…Dumnezeu cu mila.