Ministerul de Externe, replică la acuzațiile senatorului PSD Robert Cazanciuc, care a cerut ca diplomaţii să lase încremenirea în proiectele de salon și să ajute românii care muncesc în străinătate: Această afirmație este nefondată și nedreaptă

Ministerul Afacerilor Externe (MAE) a transmis sâmbătă că afirmația preşedintelui interimar al Senatului, Robert Cazanciuc, cu privire la diplomația română în contextul lucrătorilor sezonieri români din străinătate, este nefondată și nedreaptă față de activitatea și eforturile depuse în mod constant de diplomații români, mai ales în această perioadă foarte dificilă, generată de pandemia de COVID-19, pentru promovarea și protejarea drepturilor cetățenilor români din străinătate.

Cazanciuc a scris vineri pe Facebook că aşteaptă ”ca diplomaţii să lase încremenirea în proiectele de salon şi să verifice ceea ce presa românească sau străină prezintă zilnic ca fiind suferinţele muncitorilor români” din străinătate (detalii aici).

Dreptul la replică transmis de Ministerul de Externe:

MAE consideră absolut necesară evitarea politizării subiectelor care țin de politica externă și de activitatea diplomatică și consulară a României, precum și informarea riguroasă, cu evitarea luărilor de poziții de natură să afecteze, în mod nemeritat, reputația corpului diplomatic și consular al României.

MAE precizează că a acționat permanent în sprijinul cetățenilor români care lucrează în străinătate, în conformitate cu responsabilitățile care revin instituției, stipulate în art. 5 în Legea 156/2000, în special în condițiile apariției pandemiei de COVID-19.

MAE a informat constant cetățenii români din străinătate asupra situației din statele membre ale Uniunii Europene, inclusiv asupra riscurilor și dificultăților pe care le presupun deplasările în străinătate în această perioadă, în contextul măsurilor adoptate de către statele europene pentru gestionarea acestei crize.

MAE reamintește că, pentru exercitarea eficientă a acestor competențe legale ale MAE, care se raportează la aplicarea contractelor de muncă deja încheiate de lucrători, este necesar ca, în prealabil, clauzele contractelor individuale de muncă să fie redactate și încheiate cu respectarea intereselor/drepturilor lucrătorilor români.

În acest context, misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României din străinătate au tratat cu prioritate orice solicitare de sprijin venită din partea cetățenilor români și, de asemenea, s-au autosesizat, inclusiv urmare semnalărilor din mass-media asupra unor situații punctuale, efectuând demersuri în mod pro-activ, la nivelul autorităților locale și centrale, pentru verificarea modului în care sunt respectate prevederile contractelor de muncă și a modului în care sunt aplicate prevederile legislației europene și naționale relevante, depunând eforturi pentru soluționarea fiecărui caz, conform competențelor.

De asemenea, MAE a recomandat insistent cetățenilor români aflați în străinătate și confruntați cu situații dificile, inclusiv cazuri în care drepturile acestora nu sunt respectate, să contacteze misiunea diplomatică sau oficiul consular cel mai apropiat pentru asistență și îndrumare. MAE a subliniat că este important, în egală măsură, ca cetățenii români ale căror drepturi sunt încălcate să sesizeze și în mod direct autoritățile competente din statele unde își desfășoară activitatea, având în vedere că atribuțiile de control sau de evaluare a legalității contractelor de muncă revin autorităților competente din statele de reședință, și nu misiunilor diplomatice și oficiilor consulare.

Totodată, pentru a veni în sprijinul lucrătorilor români din străinătate, MAE a diseminat informațiile relevante prin intermediul paginii de internet a instituției și ale ambasadelor, cu accent asupra măsurilor pe care autoritățile din statul de reședință le-au adoptat, după caz, în contextul gestionării situației provocate de pandemia COVID-19 și care au impact direct asupra derulării raporturilor de muncă ale lucrătorilor mobili aflați pe teritoriul statului de reședință, precum și cu semnalarea instrumentelor care pot fi utilizate în cazul unor evoluții negative în raporturile de muncă ale lucrătorilor români aflați pe teritoriul statului de reședință.

Cu titlu de exemplu, în cazul lucrătorilor sezonieri români care desfășoară activități în Republica Federală Germania, atât Ambasada României la Berlin, cât și Consulatul General al României la München și Consulatul General al României la Stuttgart s-au autosesizat și au întreprins, în regim de urgență, demersuri pe lângă autoritățile germane federale (inclusiv pe lângă Ministerul Muncii și Protecției Sociale, Ministerul Agriculturii și Serviciul Federal Vamal) și locale (autorități regionale, precum ministerele bavareze de resort – Muncă, Sănătate, Agricultură sau Premierul landului Baden-Württemberg), dar și pe lângă entități cu competențe în materia protecției drepturilor lucrătorilor (precum asociația Faire Mobilität sau Asociația Fermierilor din Bavaria), pentru a verifica dacă cele semnalate se confirmă și pentru a solicita, după caz, autorităților locale sau federale să se sesizeze (poliție, autoritățile sanitare și de muncă). Totodată, diplomații români au depus eforturi pentru ca angajatorii să asigure un dialog direct și facil al lucrătorilor români cu misiunile diplomatice și consulare, inclusiv prin afișarea datelor de contact ale acestora în incinta spațiilor în care cetățenii români își desfășoară activitatea. De asemenea, misiunile României din Germania au pus la dispoziția cetățenilor români linii telefonice și de poștă electronică dedicate preluării mesajelor/situațiilor generate de criza COVID.

MAE precizează, în context, că a recomandat constant cetățenilor români să se informeze temeinic anterior deplasării în străinătate, iar, în cazul deplasării în scopul desfășurării de activități profesionale, să consulte inclusiv informațiile publicate pe paginile de internet ale misiunii diplomatice și/sau ale oficiilor consulare din statul de destinație și să acorde atenție sporită prevederilor contractelor de muncă ce ar urma să fie încheiate, în special în condițiile specifice impuse de actuala criză COVID-19.

Față de menționarea existenței unor acorduri guvernamentale sau convenții bilaterale încheiate de România cu alte state europene pe tema lucrătorilor sezonieri, MAE precizează că nu există astfel de acorduri bilaterale și subliniază că lucrătorii români, în calitate de cetățeni ai Uniunii Europene, beneficiază, în baza legislației europene, de dreptul la liberă circulație a persoanelor în interiorul Uniunii Europene, una dintre cele patru libertăți fundamentale ale UE. Aceasta implică dreptul lucrătorilor de a se deplasa și de a-și desfășura activitatea profesională în alte state ale UE, precum și dreptul de a fi tratați în mod egal cu cetățenii statului membru în care se află în calitate de lucrători.

MAE precizează că respectarea legislației Uniunii Europene, inclusiv a normelor care reglementează drepturile lucrătorilor, este o obligație ce revine fiecărui stat membru, conform prevederilor Tratatelor Uniunii Europene. Astfel, având în vedere această obligație, dar și importanța unei protecții specifice de care trebuie să beneficieze lucrătorii mobili în contextul cauzat de pandemia de COVID-19, România, prin Reprezentanța Permanentă pe lângă Uniunea Europeană, a făcut deja mai multe demersuri pe lângă instituțiile UE pentru a semnala rolul important al lucrătorilor sezonieri în refacerea economiei europene în contextul actual și a solicitat identificarea unor modalități de sprijinire şi de consolidare a respectării drepturilor lucrătorilor sezonieri, în special în contextul generat de pandemia de COVID-19.

Aceste demersuri au determinat inclusiv reacția comisarului european pentru locuri de muncă și drepturi sociale, care a transmis o scrisoare statelor membre în care subliniază faptul că lucrătorii sezonieri trebuie să fie protejați în aceeași măsură ca celelalte categorii de lucrători și a reamintit obligația statelor membre de a se asigura că angajatorii oferă condiții adecvate pentru asigurarea lucrătorilor.