Ministerul de Externe al Franţei: Nu vom intra în negocieri privind controlul armamentului nuclear, dat fiind că situaţia Franței este „foarte specifică”

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Franţa nu este dispusă să intre în negocieri cu SUA şi Rusia privind controlul armelor nucleare, întrucât consideră că situaţia sa este „foarte specifică” în virtutea faptului că, din punctul de vedere al numărului focoaselor nucleare de care dispune, arsenalul său este mult în urma celui deţinut de fiecare dintre cele două principale puteri nucleare şi obiectivul Franţei nu este de a recupera această diferenţă, ci de a avea o „suficienţă strictă”, relatează Agerpres citând agenţia EFE.

Aceasta este poziţia Parisului prezentată de purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe francez, Pascal Confavreux, care nu a ezitat să acuze Rusia pentru eşecul prelungirii Tratatului pentru reducerea armelor nucleare strategice (Noul START sau START III), ce expiră pe 5 februarie, transmite Agerpres.

Însă, când a fost întrebat dacă Franţa ar accepta să se alăture unui sistem de control al armelor de tipul tratatului START, aşa cum a sugerat Rusia, acelaşi purtător de cuvânt francez a răspuns că ţara sa nu ar accepta acest lucru, motivând că Franţa are „o poziţie care este foarte specifică”.

Deşi sprijină ideea „controlului armamentelor strategice între statele dotate” cu arme nucleare, abordarea Franţei în ceea ce priveşte acest arsenal este una de „strictă suficienţă”, adică nu doreşte să intre într-o „logică de paritare” numerică cu marile puteri nucleare, a mai justificat oficialul francez.

Dimensiunea arsenalului nuclear francez nu este nicidecum comparabilă cu cea a Statelor Unite şi a Rusiei, aşadar Franţa, care deţine aproximativ 290 de focoase nucleare, nu se va alătura negocierilor privind controlul armelor strategice, a concluzionat el.

Mai devreme joi, Rusia l-a avertizat pe preşedintele american Donald Trump că semnarea unui nou tratat de dezarmare nucleară, în urma expirării tratatului START III pe 5  februarie, va fi un proces „lung şi dificil”, după ce fostul preşedinte rus Dmitri Medvedev a subliniat că, înaintea încheierii unui astfel de tratat, „este necesară o normalizare elementară a relaţiilor ruso-americane”, ceea ce din punctul de vedere al Moscovei implică şi respectarea de către SUA a „intereselor fundamentale de securitate” ale Rusiei.

Preşedintele rus Vladimir Putin a propus Statelor Unite în septembrie anul trecut prelungirea cu un an a limitelor privind armamentul strategic prevăzute în Tratatul START III, dar nu a primit încă niciun răspuns, potrivit Kremlinului. „Noi încă aşteptăm, dar termenul de expirare se apropie. Nu avem niciun răspuns din partea SUA” la propunerile formulate de Rusia, a semnalat purtătorul de cuvânt al preşedinţiei ruse, Dmitri Peskov.

Rusia a suspendat pe 21 februarie 2023 aplicarea tratatului START III, motivând că Statele Unite au furnizat Ucrainei armament cu rază lungă de acţiune care a fost folosit împotriva bazelor strategice ruse. În urma acestei decizii, specialiştii occidentali nu au mai putut să inspecteze instalaţiile ruseşti.

Tratatul plafonează pentru fiecare dintre cele două cele mai mari puteri nucleare numărul armelor nucleare strategice la 1.550 de focoase şi 700 de sisteme de lansare, numere cumulate pentru toate componentele triadei nucleare, adică forţele terestre, navale şi aeriene.