Mii de persoane demonstrează în Armenia împotriva premierului Nikol Paşinian din cauza celor patru sate de frontieră cedate Azerbaidjanului

Mii de armeni au manifestat din nou duminică în capitala Erevan pentru a denunţa concesiile făcute Azerbaidjanului de către premierul Nikol Paşinian, transmite France Presse citată de Agerpres.

Protestele au început în aprilie, când guvernul armean a acceptat să restituie Azerbaidjanului patru sate de frontieră din regiunea Tavush, confiscate în anii 1990. Paşinian nu şi-a schimbat poziţia în ciuda opoziţiei publice a arhiepiscopului carismatic al regiunii Tavush, Bagrat Galstanian, în vârstă de 53 de ani.

Galstanian a cerut un vot de neîncredere pentru premier, care se află la putere din 2018, iar în luna mai a renunţat temporar la îndatoririle sale clericale pentru a candida la această funcţie.

Cu toate acestea, opoziţia nu are suficiente locuri în parlament pentru a lansa procedura de destituire a prim-ministrului, iar Pagrat Galstinian nu poate candida în prezent, deoarece are dublă cetăţenie armeană şi canadiană. Cu toate acestea, nimic nu l-ar împiedica să renunţe la naţionalitatea canadiană, un proces care ar putea fi de lungă durată.

Câteva mii de manifestanţi antiguvernamentali s-au adunat duminică în Piaţa Republicii din centrul Erevanului, în faţa sediului guvernului. În faţa acestora, Bagrat Galstanian a declarat că mişcarea de protest a ajuns la „o etapă decisivă”, promiţând „înlăturarea lui Paşinian de la putere”.

Satele retrocedate au o importanţă strategică pentru Armenia, un stat din Caucaz fără ieşire la mare, deoarece controlează părţi ale unui drum vital către Georgia.

Armenii din această regiune susţin că cedarea lor îi separă de restul ţării şi îl acuză pe Nikol Paşinian că face concesii teritoriale fără să primească nimic în schimb.

La rândul său, Paşinian insistă asupra faptului că această decizie este menită să garanteze pacea cu Baku.

Armenia şi Azerbaidjanul au purtat două războaie pentru controlul regiunii Karabah din Azerbaidjan.

Primul, în anii 1990, a fost câştigat de Armenia. Azerbaidjanul a recâştigat apoi controlul asupra unei părţi a regiunii în toamna anului 2020, înainte de a o recâştiga în întregime în urma unei ofensive fulgerătoare în septembrie 2023, înlăturându-i pe separatiştii armeni care au condus-o timp de trei decenii.