Mii de nave de pescuit chinezeșști formează dreptunghiuri și litere „L” pe o distanță de 400 km: Un „balet naval” de neînțeles (și îngrijorător) a avut loc în largul Taiwanului la începutul anului

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Între decembrie 2025 și ianuarie 2026, operațiuni navale ciudate au avut loc în Marea Chinei. Bărci de pescuit chineze au executat, în repetate rânduri, formații geometrice, înainte de a se dispersa. Ancheta asupra acestor manevre intrigante îngrijorează Taipei și observatorii din regiune, scrie BFM TV.

Analizând traficul maritim din 25 decembrie 2025, Jason Wang a înțeles că se întâmpla ceva „neobișnuit” în nord-estul Taiwanului când a văzut nave de pescuit apropiindu-se pentru a forma două litere L inversate paralele, fiecare lungă de aproximativ 400 de kilometri. Datorită sistemului de identificare automată la bord (AIS) – semnalul de tip GPS pe care îl utilizează navele – el a putut înregistra aproximativ 2.000 de nave de pescuit grupate în această rută maritimă foarte aglomerată din Marea Chinei de Est.

Nave în linii drepte

Pentru a realiza această anchetă, AFP a analizat datele AIS, dar și imaginile satelitare nocturne, și a consultat experți care au observat, de asemenea, formațiunile din decembrie și ianuarie. Navele, aflate uneori la doar 500 de metri una de alta, și-au menținut poziția timp de aproximativ 30 de ore, pe vreme rea, înainte de a se dispersa brusc.

„Foarte rar vedem linii drepte în mod natural”, observă Wang, un responsabil al ingeniSPACE, o companie cu sediul în Taiwan și în Statele Unite, specializată în analiza imaginilor din satelit și a datelor transmise de nave.

Pe lângă forma geometrică, ceea ce intrigă experții este numărul de nave: „Nu am văzut niciodată o adunare de nave de pescuit chinezești atât de numeroasă, în afara unui port”, remarcă Gregory Poling, directorul Inițiativei pentru transparență maritimă în Asia a Centrului de studii strategice și internaționale (CSIS), cu sediul la Washington.

„Cu siguranță nu pescuiau”

Într-un alt episod de la începutul lunii ianuarie, aproximativ o mie de traulere chineze au format, timp de mai mult de o zi, un dreptunghi de aproximativ 400 de kilometri lungime, tot în Marea Chinei de Est. La începutul lunii martie, aproximativ 1.200 de nave au format, timp de aproximativ 30 de ore, două linii paralele, mai la est față de incidentele anterioare, a indicat Wang într-un interviu acordat AFP la Taipei.

China dispune de o flotă importantă de nave de pescuit care operează în concurență cu cele din Japonia, Coreea de Sud, Taiwan, Vietnam și Filipine.

Rămâne deschisă dezbaterea cu privire la motivele care pot sta la baza unor astfel de grupări de nave, despre care Beijingul nu a făcut niciun comentariu oficial.

Dar pentru Jennifer Parker, expert asociat la Colegiul de Securitate Națională al Universității Naționale din Australia, „cu siguranță nu pescuiau”.

Pentru acest fost ofițer al marinei australiene, nu există nicio îndoială: aceste manevre au fost o „demonstrație cu scop militar” a capacității Chinei de a sincroniza mișcările unui număr mare de nave simultan.

David Kroodsma, director științific al ONG-ului Global Fishing Watch, a remarcat, de asemenea, că flota de pescuit chineză era „foarte coordonată”: „De cele mai multe ori, când vezi rânduri de nave, este pentru că se află de-a lungul unei frontiere (cu o zonă) unde nu au dreptul să fie, și nu știm de ce”, a remarcat el.

O operațiune de stat?

Potrivit experților, explicația cea mai plauzibilă este că Beijingul își testează capacitatea de a mobiliza un număr mare de nave în vederea unei posibile operațiuni militare, cum ar fi un blocaj sau o invazie a Taiwanului. Unseenlabs, o companie franceză specializată în supravegherea maritimă, a verificat pentru AFP datele din 25 decembrie și descrie, la rândul său, această formație de nave ca fiind „surprinzătoare și neobișnuită”.

Și dacă ar fi fost o dezinformare? Experții sunt convinși că navele erau reale, adică datele AIS nu au fost manipulate. „Am avut suficiente alte date (…) pentru a confirma că aceste nave erau într-adevăr acolo”, asigură Gregory Poling.

Mark Douglas, analist maritim la institutul neozeelandez Starboard Maritime Intelligence, spune că a studiat modelele de pescuit din aceeași zonă în ultimii doi ani. „În niciun moment comportamentul nu a fost la fel ca de data aceasta”, subliniază acest fost ofițer al marinei neozeelandeze. În plus, „în timpul altor episoade de vreme rea, navele s-au întors în port în loc să se adune în larg în astfel de formații”.

Fără a se pronunța asupra „motivului”, este clar, potrivit lui, că „acestor nave li s-au dat instrucțiuni pentru a le spune ce trebuie să facă”.

Pentru Thomas Shugart, nu există nicio îndoială: numărul navelor dovedește fără îndoială o „operațiune de stat”. „Din câte știu, nicio entitate comercială nu controlează atât de multe nave de pescuit”, subliniază acest fost ofițer de submarin american, astăzi membru al Center for a New American Security (CNAS), un centru de reflecție.

Taiwanul în vizor

China deține cel mai mare număr de nave de război și submarine din lume, potrivit clasamentului Global Firepower. Dar vasta sa flotă civilă – nave de pescuit, feriboturi și nave comerciale – este, de asemenea, susceptibilă de a fi mobilizată în caz de conflict, potrivit experților.

Cu problema Taiwanului în mintea tuturor, pe care Beijingul îl consideră parte a teritoriului său și amenință să-l recucerească cu forța, dacă va fi necesar.

Anul trecut, Ministerul Apărării american a estimat într-un raport adresat Congresului că „China intenționează să fie capabilă să conducă și să câștige un război în Taiwan” până la sfârșitul anului 2027.

Beijingul a intensificat presiunea asupra Taipeiului în ultimii ani, organizând în mod regulat exerciții de amploare în jurul insulei. Dar, pentru Thomas Shugart, marina chineză nu dispune de un număr suficient de nave pentru a debarca trupe și echipamente în cazul unei invazii.

În acest sens, navele civile sunt „absolut esențiale” pentru o astfel de operațiune, consideră expertul. „Fără această masă maritimă cu dublă utilizare civilă și militară, nu cred că vor putea invada Taiwanul”. China s-a dotat cu o miliție maritimă, compusă din nave de pescuit pregătite să sprijine armata, reamintesc experții.

O flotilă de rezerviști

Unele elemente ale acestei miliții sunt deja mobilizate în mod regulat pentru a susține revendicările teritoriale ale țării în Marea Chinei de Sud, unde navele sale s-au adunat deja în masă în jurul recifelor disputate.

În această zonă, miliția chineză este profesionalizată și „nu mai are un rol clandestin”, notează Jay Tarriela, purtătorul de cuvânt al pazei de coastă filipineze, care se confruntă în mod regulat cu acțiunile acesteia.

Aceste nave „sunt, de fapt, subordonate guvernului (chinez), este o flotilă care promovează interesele sale ilegale în Marea Chinei de Sud”, denunță el.

În Marea Chinei de Sud și în jurul Taiwanului, „China include miliția maritimă ca multiplicator de forță” în planificarea sa operațională, estimează Jennifer Parker. În cazul evenimentelor din 25 decembrie și al operațiunilor similare, a fost probabil vorba de un exercițiu de mobilizare a rezerviștilor civili, consideră Gregory Poling.

„O amenințare credibilă de invazie în 2027”

În acest caz, „nu este vorba de milițiile profesionale din Marea Chinei de Sud, ci de pescari”, susține el, subliniind că „marea majoritate” a navelor adunate proveneau din aceeași provincie, Zhejiang.

Pentru Parker, o mobilizare a miliției în caz de conflict ar permite îndeplinirea „unei întregi serii de roluri”, cum ar fi hărțuirea navelor de război sau servirea drept momeală pentru rachetele lansate de forțele adverse.

„Nu vă pot spune dacă Xi Jinping va decide sau nu să apese pe trăgaci”, mărturisește Thomas Shugart. „Dar, în calitate de analist, totul indică faptul că armata, așa cum i s-a ordonat, dezvoltă capacitățile necesare pentru o amenințare credibilă de invazie în 2027”, rezumă el.

Beijingul nu a comentat public prezența acestor formațiuni de nave de pescuit în Marea Chinei de Est.