Controversatul Mihai Busuioc, validat de Senat ca judecător CCR. A diminuat puterile Curții de Conturi / E acuzat că nu are vechimea cerută de lege și că și-a șters din CV experiența de jandarm

Mihai Busuioc a fost validat marți de Senat pentru postul de judecător al Curții Constituționale, cu 79 de voturi pentru și 36 împotrivă, au declarat surse politice pentru G4Media. Mihai Busuioc, actualul șef al Curții de Conturi, a fost propus de PSD pentru postul de judecător al Curții Constituționale. Sub conducerea lui Busuioc, Curtea de Conturi și-a diminuat singură independența și atribuțiile la scurt timp după ce a primit un rol principal în verificarea banilor PNRR.

Prin noul Regulament din 2023 privind activitatea de audit public extern, realizat sub pretextul unui proiect derulat cu Banca Mondială, Busuioc a tăiat practic din instrumentele și puterile instituției exact când România primește cele mai consistente fonduri europene din istoria sa. Citește aici mai multe detalii.

Fostul șef al Camerei de Conturi Timiș, Florin-Cornel Popovici, a lansat luni un atac dur la adresa lui Mihai Busuioc, propus de PSD pentru a ocupa un loc de judecător la Curtea Constituțională a României (CCR). Popovici susține că Busuioc nu îndeplinește cerințele minime legale pentru funcția de judecător CCR, potrivit publicației Opinia Timișoarei. „Conform articolului 142 din Constituția României, judecătorii Curții Constituționale trebuie să aibă: minimum 18 ani vechime în activitate juridică sau în învățământul superior juridic și o înaltă competență profesională în domeniu. Ce spune CV-ul lui Mihai Busuioc? În cazul lui Mihai Busuioc, niciuna dintre aceste condiții nu este îndeplinită în mod real. A absolvit Facultatea de Drept din cadrul Universității private „Nicolae Titulescu”, în 2002 cu note de 5 și 6. De atunci, toate funcțiile sale au fost administrative sau politice”, a spus Popovici.

Avocatul Toni Neacșu a susținut, luni, într-o postare pe Facebook, că primul loc de muncă al lui Mihai Busuioc, propus de PSD pentru funcția de judecător CCR, a fost la pază la Judecătoria Sector 4, unde a fost coleg cu Bogdan Licu, judecător la Curtea Constituțională propus tot de PSD.

„Primul loc de muncă al d-lui Mihai Busuioc, propunerea PSD pentru CCR, a fost chiar la Judecatoria sector 4 București, unde asigura paza. Aceasta se întâmpla după absolvirea școlii de subofițeri din Câmpina în 1993, adică exact acea perioadă care lipsește din CV-ul oficial. Pe lângă faptul că acesta e singurul loc de muncă care se apropie, numai fizic, de ceea ce ar însemna activitate cu caracter juridic în cariera politică a domniei sale, culmea coincidenței postdecembriste face ca d-ul Busuioc să fi fost, o perioadă, coleg de pază la judecatorie cu un alt judecător al Curții Constituționale, domnul Bogdan Licu, numit tot cu votul PSD. Se vor reîntâlni (sau se vor reactiva, nu cunosc limbajul specific) la Curtea Constituțională”, a precizat Neacșu.

A absolvit Facultatea de Drept la Universitatea privată ”Nicolae Titulescu” din București (1998-2002). A urmat un curs postuniversitar de Drept Notarial și Proceduri Speciale la Facultatea de Drept (Universitatea Transilvania, Brașov, 2004-2006) și a urmat un master în Drept funciar, publicitate imobiliară și cadastru (Universitatea ”Constantin Brâncuși”, Târgu Jiu, 2005-2007), apoi a urmat cursuri postuniversitare la Colegiul Național de Apărare, în cadrul Universității Naționale de Apărare ”Carol I” (2007)

Busuioc a fost conducător de Carte Funciară la finalul anilor 90 (Biroul de Carte Funciară – Judecătoria Sector 4), apoi lector la Centrul de Pregătire a personalului auxiliar și de specialitate din cadrul Ministerului Justiției, ulterior registrator la Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI), iar apoi a început să dețină funcții de conducere în ANCPI, al cărui director corp control a devenit în 2013-2014.

Ulterior, Mihai Busuioc a devenit consilier secretar de stat, secretar general adjunct și secretar de stat la Ministerul Dezvoltării, apoi a fost Secretar General al Guvernului, conform CV-ului. Consultă documentul integral aici. 

Instituția a intrat în atenția Parchetului European (EPPO) condus de Laura Codruța Kovesi în 2024, când procurorii au confirmat existența unui dosar penal in rem (se cercetează fapta, nu o persoană, n.red.) în care anchetează un proiect al Curții de Conturi a României realizat cu sprijinul Băncii Mondiale. Informația a fost confirmată la vremea respectivă pentru Context.ro, dar G4Media a scris în decembrie 2023 că sindicatul angajaților Curții de Conturi a anunțat existența dosarului penal.

Proiectul CCR – SAI pentru cetăţean, implementat în perioada 2019-2023, a înghițit aproape 6 milioane de euro, din care peste 5 milioane bani europeni, pentru “modernizarea, standardizarea şi transparentizarea” instituției. Curtea de Conturi a transmis atunci că nu știe nimic despre ancheta EPPO.

Din valoarea totală a proiectului, echivalentul a 6 milioane de euro, Curtea de Conturi a cheltuit 29 de mii de euro pe materiale promoționale și peste 52 de mii de euro pentru organizarea conferinței de închidere a proiectului.

Un rol important în derularea acestui proiect l-a avut chiar șeful Curții de Conturi, Mihai Busuioc. În 2019, el a fost cel care a numit echipa de management a proiectului. Potrivit documentului, cei 11 angajați ai Curții de Conturi au primit și bani în plus pentru că făceau parte din această echipă de implementare.

Banca Mondială a asigurat servicii de consultanță pentru proiectul “SAI pentru cetățean” al Curții de Conturi, instituția care are un rol principal în verificarea cheltuirii fondurilor europene din PNRR. Context.ro a arătat într-un material anterior că Banca Mondială a oferit consultanță și pentru elaborarea PNRR și că va putea factura servicii de consultanță plătite din acest fond european.