G4Media.ro

Merkel acceptă un compromis cu partenerul junior de coaliție în privinţa migranţilor

Merkel acceptă un compromis cu partenerul junior de coaliție în privinţa migranţilor

Presată de aripa de dreapta a coaliţiei ei guvernamentale, Angela Merkel a acceptat, luni, un compromis cu aliaţii săi din CSU privind o înăsprire a politicii migratorii în Germania, scrie France 24, citată de Rador.

În speranţa de a ajunge la un acord european la summitul UE de la sfârşitul lunii, Angela Merkel a acceptat luni, 18 iunie, un compromis cu aliaţii săi din Uniunea Creştin-Socială (CSU) bavareză privind o înăsprire a politicii migrației.

Acest compromis, care înlătură cel puţin pentru o vreme o criză deschisă între cele două componente ale blocului conservator, prevede că migranţii deja înregistraţi într-o ţară din UE, adică aproape toţi, vor fi respinşi la frontierele germane începând din iulie dacă nu va fi încheiat un acord până atunci la nivel european. Creştin-socialii cereau, la început, ca această măsură să fie luată imediat.

Uniunea Creştin-Socială (CSU), care se pregăteşte de alegeri regionale dificile în Bavaria, în octombrie, îşi exprimă nerăbdarea în legătură cu chestiunea migraţiei. O acuză pe cancelar şi partidul ei democrat-creştin CDU, cu care este totuşi aliat din 1949, de laxism. Sosirea a peste un milion de solicitanţi de azil în 2015 şi 2016 a creat o undă de şoc politic în ţără, undă care nu slăbeşte.

CSU, aripa cea mai de dreapta a guvernului de coaliţie, vrea să înăsprească politica migratorie germană, tocmai în vederea alegerilor regionale bavareze din octombrie, când se teme de un progres al partidului de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD).

Într-o conferinţă de presă după anunţarea compromisului cu CSU, Angela Merkel a avertizat totuşi contra unui „efect de domino” în Europa dacă Germania ar respinge nejustificat migranţii la frontierele ei.

Ea a subliniat necesitatea pentru partidul ei, Uniunea Creştin-Democrată (CDU) şi pentru CSU să acţioneze împreună pentru a încerca să ajungă la un acord la summitul european din 28-29 iunie de la Bruxelles.

Solidaritate europeană

Cancelara centristă refuză să cedeze în faţa CSU. Ea se teme ca un asemenea mod de a acţiona de una singură să nu creeze haos şi să nu compromită orice şansă de a obţine o soluţie comună în Europa, în momentul în care UE discută despre un sistem de azil partajat. „Este vorba de o provocare europeană care necesită un răspuns european”, a spus ea în acest week-end, avertizând că este în joc „coeziunea Europei”.

Săptămâna se anunţă deci decisivă pentru viitorul politic al cancelarei. Şi partea complicată, căci ceea ce cere aripa sa dreaptă este tocmai ce nu doreşte Italia, care, ca ţară de sosire a migranţilor, cere mai multă solidaritate europeană.

Peripeţiile celor 630 de migranţi salvaţi de pe mare şi sosiţi duminică în Spania, epilogul unei săptămâni de rătăcire pe Mediterana, a ilustrat fracturi profunde în cadrul UE pe această chestiune şi va fi în centrul viitorului Consiliu European, pe 28 şi 29 iunie.

Angela Merkel l-a primit luni seara pe omologul ei italian, Giuseppe Conte, a cărui ţară refuză de acum accesul în porturile sale navelor ONG-urilor care transportă migranţi. Astăzi, ea se va întâlni cu preşedintele francez, Emmanuel Macron, într-un context european exploziv privind migranţii, ilustrat de tensiunile din jurul navei Aquarius.

O reuniune specială a principalilor lideri europeni interesaţi nu este de altfel exclusă chiar înaintea summitului UE de la sfârşitul lunii.

Cotă de popularitate în scădere

Angela Merkel este cu atât mai mult sub presiune cu cât cota ei de popularitate în Germania scade, în vreme ce extrema dreaptă creşte în sondaje.

Nemulţumirea crescândă a opiniei publice este exacerbată de fapte diverse care implică migranţi şi care au avut un larg ecou în opinia publică, în special violul şi recentul asasinat al unei adolescente de către un tânăr solicitant de azil irakian sosit în 2015.

Pe de altă parte, luni începe procesul unui tânăr refugiat afgan acuzat că a înjungheat-o mortal pe fosta sa prietenă de 15 ani într-un supermarket.

Traducere Rador: Gabriela Sîrbu

Foto: Pagina de Facebook Angela Merkel

Donează prin PayPal paypal icon
Donație recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Abonează-te la newsletter

5 comentarii

  1. Angela Merkel este cea care a introdus ” calul troian” în Europa…

    • Vrei să spui *cea care a respectat valorile europene, fără să exploateze politic tragedia unui popor sirian oameni ca mine și ca tine, transformandu-i cu ura și cinism in „inamic comun”.

  2. ​Inca nu s-a atins obiectivul: cresterea curentului xenofob – antiarab pt a putea face o noua cruciada, de data asta in Iran, dupa cele din Iraq si Afgsnistan. Asa cum USA a intrat a doua oara in Iraq – adicatelea fara nici un motiv – asa vor intra occidentalii in Iran pt a salva Israelul.

    Cruciada se va face cu carne de tun formata din trupe regulate sau prin proxy gen mercenari / Black Water. Principiul Hegelian : creare falsa problema – oferire raspuns. Ordo ab chaos.

    Merkel impusca mai multi iepuri: forta de munca ieftina, votanti credinciosi, amalgam populational globalist, distrugerea cretinismului, distrugerea culturii europene.

    Israelul e bucuros ca mari mase de arabi iau drumul bejeniei, lasand teren liber pt Israelul Mare.

    https://www.globalresearch.ca/greater-israel-the-zionist-plan-for-the-middle-east/5324815

    De ce credeti ca a rupt USA deal-ul cu Iranul ? Ca sa zangane armele.

    Firmele din UE nu pierd nimic ca urmare a embargoului impus de USA. Noi sclavii (din taxele noastre) vom plati asa cum am platit si gaurile din banci de dupa criza din 2007.

    Apropo, noi Romanii am luat imprumut de la FMI ca sa ce ?

    DIN BURSA.RO

    „Conform raportului publicat de Independent Evaluation Office din cadrul Fondului Monetar Internaţional, solicitarea iniţială s-a făcut pentru suma de 44 miliarde euro. Nu a fost prezentată o justificare oficială a deciziei de a contracta un împrumut într-un cuantum atât de ridicat. Economiştii au estimat că nevoile ţării noastre se situau la aproximativ jumătate din valoarea efectiv împrumutată. În acest sens sunt şi declaraţiile lui Theodor Stolojan, consilier al primului ministru de la momentul semnării acordului cu FMI, care afirma că împrumutul va fi în cuantum de aproximativ 10 miliarde de euro şi nu dublul acestei sume. Alţi economişti au estimat că ar fi fost suficiente chiar 5 miliarde de euro”.

    ” În contextul în care au fost împrumutate sume mai mari decât nevoile efective ale României, fără o justificare temeinică, există suspiciunea că sumele suplimentare au fost accesate în scopul satisfacerii în mod nelegal a unor interese private. Cu atât mai mult cu cât, modul de utilizare a împrumutului nu a fost făcut niciodată public. ”

    „Totodată, băncile comerciale au beneficiat de reduceri masive ale rezervei minime obligatorii şi de dobânzi comerciale de 3-4 ori mai mari decât dobânzile la depozite. Sumele accesate în baza acordului cu FMI şi virate în rezerva BNR au permis atingerea obiectivului reducerii rezervei minime obligatorii, astfel cum reiese din rapoartele publicate chiar pe site-ul BNR. Potrivit acestor rapoarte, fiecare intrare în conturile BNR a unei tranşe din acordul cu FMI şi ceilalţi creditori a coincis cu ieşiri concomitente aferente scăderii rezervei minime obligatorii, în unele cazuri chiar aproape de zero.

    ” După anul 2011, băncile-mamă ale instituţiilor de credit din sistemul bancar românesc au scos din ţară sume între 5 şi 10 miliarde de euro anual. Este vorba despre aceleaşi bănci ai căror reprezentanţi au participat la Reuniunea privind coordonarea sectorului financiar din România din data de 26 martie 2009, reuniune care a precedat semnarea acordului cu FMI, astfel cum rezultă din comunicatul BNR, dar şi din raportul Independent Evaluation Office din cadrul Fondului Monetar Internaţional. ”

    Adica pe ROMANESTE: noi ROMANII AM LUAT IMPRUMUT BANI DE LA FMI PENTRU CA BANCILE SA SCOATA BANII DE LA BNR SI SA II EXPATRIEZE, CUSHER, MANCA-TI-AS !

    http://www.bursa.ro/dna-a-deschis-dosar-penal-asupra-imprumutului-luat-in-2009-de-la-fmi-311602&s=print&sr=articol&id_articol=311602.html

    PS. Stiti cine a castigat ca urmare a crizei financiare din 200​7 ? DEUTSCHE BANK (PE LANGA ALTII).

    TFL-isti, daca tot nu va uitati la A3 macar vizionati filmul INSIDE JOB. Acolo o sa aflati adevarul despre criza.

    DDIN FILM:

    „Administratorul de fonduri speculative,​ ​ ​Henry Paulson,​ a facut 12 miliarde de dolari pariind​ impotriva pie​t​ei creditelor ipotecare. Cand ​ ​​Henry Paulson​ (Presedintele Executiv la „Goldman Sachs”​ – ​cel mai bine platit Presedinte Executiv de pe Wall Street​​)​ ​ nu a mai avut titluri de​ valoare ipotecare pentru a paria impotriva lor,​ a lucrat cu „Goldman Sachs” ​ si ​ „DEUTSCHE BANK”​ pentru a crea mai multe. Apoi a fost numit de BUSH jr ca​ Secretary of the Treasury in 2006​.​

    In 2007, Allan Sloan a publicat un articol despre „obligatiunile colaterale ipotecare” (CDO)
    emise in ultima luna in care Paulson a fost Pressedinte Executiv. Articolul a apArut in octombrie 2007. Deja o treime din creditele ipotecare erau restante. Acum (cand a fost facut filmul) cele mai multe dintre ele sunt restante. Un grup care a cumparat aceste titluri de-acum fara valoare a fost sistemul public de pensii al angajatilor din Mississippi, care trimite pensia lunara pentru peste 80.000 de pensionari. Au pierdut milioane de dolari si acum se judeca cu „Goldman Sachs”.
    Pensia medie anualA a unui functionar public din Mississippi: 18.750 $. Compensatia medie anualA a unui angajat „Goldman Sachs”: 600.000 $. Compensatia anuala a lui Henry Paulson din 2005: 31 milioane de dolari.”

    Goldman Sachs was not the only investment bank selling the complex securities that ultimately resulted in staggering losses for the German bank IKB. Traders at Deutsche Bank sold similar CDOs without revealing John Paulson’s involvement.

    https://www.theatlantic.com/business/archive/2010/04/deutsche-bank-also-victimized-goldman-victim/39471/

  3. ERATA: A se citi „DISTRUGEREA CRESTINISMULUI” in loc de „DISTRUGEREA CRETINISMULUI”.

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.