Megaliţii din Carnac au fost incluşi în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO

Megaliţi din Carnac şi de pe malurile Morbihanului, un vast complex care include faimoasele aliniamente de menhire din oraşul breton din vestul Franţei, au fost incluse sâmbătă pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO, a anunţat organizaţia internaţională, transmite News.ro.

Construite pe parcursul a peste două milenii în perioada neolitică, menhirele acoperă o suprafaţă de 1.000 km2, cu peste 550 de monumente răspândite în 28 de comune din Morbihan.

Acestea se alătură unei liste care include Taj Mahal, Colosseumul şi Machu Picchu.

Pe lângă faimoasele aliniamente de menhire de la Carnac, cele patru situri din Patrimoniul Mondial UNESCO, răspândite în 28 de comune din Morbihan, includ dolmene, morminte şi tumuli.

Aceşti megaliţi „reprezintă o mărturie excepţională a abilităţilor tehnice şi a îndemânării comunităţilor neolitice, care le-au permis să extragă, să transporte şi să manipuleze pietre monumentale şi pământ pentru a crea un spaţiu simbolic complex care dezvăluie o relaţie specifică între populaţii şi mediul lor”, explică UNESCO.

Acesta este primul sit din Bretania înscris în patrimoniul mondial, Turnul Vauban din Finistère fiind una dintre cele 12 fortificaţii Vauban înscrise pe întreg teritoriul Franţei. Franţa are acum 54 de situri din patrimoniul mondial, în timp ce Spania şi China au 60, iar Germania 55.

Printre celelalte situri care sunt examinate în acest an pentru a fi incluse pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO de către Comitet se numără celebrul castel german Neuschwanstein şi alte trei reşedinţe ale regelui Ludovic al II-lea al Bavariei.

Comitetul organizaţiei internaţionale, condus de Audrey Azoulay, este reunit la Paris până în 16 iulie pentru a decide ce bunuri şi situri culturale vor fi incluse pe listă.

Peşteri preistorice, centre antice de represiune, păduri şi ecosisteme marine: 30 de situri candidate vor afla săptămâna aceasta dacă pot face parte din Lista Patrimoniului Mondial UNESCO, care este din ce în ce mai ameninţată de schimbările climatice şi de conflicte.

Din Polonia până în Cambodgia, din Sierra Leone până în Emiratele Arabe Unite, candidaţii vor afla de la Comitetul patrimoniului mondial, a cărui 47-a sesiune extinsă a început în 7 iulie, la Paris, dacă valoarea excepţională a proprietăţilor lor culturale sau naturale a fost recunoscută.

În prezent, mai mult de 1.200 de situri culturale, naturale şi mixte fac parte din Lista patrimoniului mondial. Dintre cele 30 de cereri examinate în acest an, două provin din ţări africane, deoarece UNESCO a făcut din acest continent o prioritate în ultimii ani: Rezervaţia Biosferei Arhipelagul Bijagos (Guineea-Bissau) şi Pădurile Gola Tiwai (Sierra Leone), un refugiu pentru specii pe cale de dispariţie, cum ar fi elefanţii de pădure.

În deschiderea sesiunii, Audrey Azoulay, şefa Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură (UNESCO) din 2017, a declarat că această a 47-a sesiune „trebuie, mai mult ca oricând, să îşi îndeplinească promisiunea unui multilateralism concret şi hotărât, în care cultura joacă un rol major pentru a răspunde provocărilor actuale, de la schimbările climatice la cicatricile războiului”.

În plus, aproape 250 de situri care au fost deja înscrise vor face obiectul unei revizuiri de monitorizare, oferind o „radiografie a patrimoniului din întreaga lume, dar şi a provocărilor cu care se confruntă”, a declarat Audrey Azoulay. „Aproape trei sferturi dintre siturile din Patrimoniul Mondial se confruntă deja cu riscuri grave legate de apă, penurie de apă sau inundaţii”, a avertizat ea, menţionând, de asemenea, presiunea legată de „turismul excesiv, care este denunţat din ce în ce mai mult în întreaga lume”.

Patrimoniul mondial în pericol: un sit din două, victimă a unui conflict

Din cele 56 de bunuri aflate în prezent pe lista Patrimoniului Mondial în pericol, „jumătate dintre ele sunt rezultatul direct al unui conflict”, a adăugat directorul general al UNESCO, referindu-se la Orientul Mijlociu, care reprezintă peste 40% din siturile în pericol. UNESCO îşi va relua activităţile în Siria, în special pentru a proteja Muzeul Naţional din Damasc şi monumentele din oraşul Alep (nord-vest).

De asemenea, organizaţia „monitorizează în mod activ pagubele produse siturilor culturale din Gaza începând din octombrie 2023”, folosind imagini din satelit, şi speră să intervină în teritoriul palestinian, asediat de Israel de 21 de luni, „de îndată ce situaţia o va permite”, potrivit lui Audrey Azoulay.