Mărturia comandantului lichidatorilor de la Cernobîl, la 33 de ani de la dezastru. Tarakanov, despre filmul difuzat de HBO: Doar finalul a fost diferit față de ce s-a întâmplat în realitate

General-maiorul, Nikolai Tarakanov, care a condus misiunea de curățare a materialului radioactiv de pe acoperișul Centralei Nucleare de la Cernobîl, după accidentul din 1986, a oferit un interviu în contextul în care serialul Cernobîl a ajuns un fenomen.

Urmărește cele mai noi producții video G4Media
- articolul continuă mai jos -

Nikolai Tarakanov, comandantul lichidatorilor de la Cernobîl, a povestit într-un interviu pentru canalul TV apropiat Kremlinului, Russia Today, că nu are nicio plângere referitor la evenimentele istorice descrise în serialul creat de Craig Mazin și realizat de HBO și Sky Atlantic.

Pe acoperișul centralei nivelul de radiații era atât de mare încât curățarea nu a fost posibilă cu vehicule robotizate, deoarece acestea s-au defectat. În lipsa unor alte soluții, pe acoperiș au fost trimiși soldați care aveau la dispoziție 90 de secunde fiecare să arunce bucățile de grafit radioactiv înapoi în reactor.

”Doar finalul a fost diferit față de ce s-a întâmplat în realitate” a explicat Nikolai Tarakanov, jucat în serial de actorul britanic Ralph Ineson. Despre acesta, Tarakanov a spus că a fost ales ”perfect” pentru rol.

”După dezastru, centrala nucleară era o scenă înfiorătoare”, și-a amintit Nikolai Tarakanov, acum în vârstă de 85 de ani.

”M-am rotit cu un elicopter în jurul reactorului și nu-mi imaginam ce s-a întâmplat acolo. A fost o explozie atât de mare încât a demolat o construcție de beton armat” a povestit Tarakanov.

Serialul Cernobîl care spune povestea din spatele tragediei petrecute acum 33 de ani i-a cucerit pe fani și a ajuns pe primul loc în topul celor mai apreciate seriale din istorie pe siteul IMDb, cu o notă record de 9.7.

Citește integral pe știrileprotv.ro

7 comentarii

Scaraoțchi®

6.6.2019 la ora 8:09 pm

În ’86, după ce s-a aflat de la Radio Europa Liberă și Vocea Americii despre explozie, profu’ de Fizică a facut rost de un contor/ detector Geiger, pe care l-a „plimbat” peste mușcatele de pe pervazul ferestrei. Îmi aduc aminte și acum cât de impresionați am fost noi copiii de „pârâiala” din difuzorul aparatului, dar și de spaima din ochii adultului…
- Marius
  
  7.6.2019 la ora 3:08 am
  
  Bunta, Beiuş?
- Scaraoțchi®
  
  7.6.2019 la ora 10:57 am
  
  Nu, Tartar, Hades…
  PS. De fapt mult mai la est, in Regat…
Vlaicu

6.6.2019 la ora 8:46 pm

Pai si cum a fost in realitate? Se omite din articol ceea ce titlul promite sa clarifice. Asta e articol serios?
- Area
  
  6.6.2019 la ora 9:52 pm
  
  Adica sugereaza ca finalul filmului este diferit este de ceea ce li s-a transmis. Habar nu aveau cu ce se confruntau, iar lucrul asta este evidentiat de film:
  – din 1975 se cunosteau problemele reactorului de tipul RBMK (grafitul din capetele barelor de bor era folosit pentru ca era mai ieftin), iar lucrul asta fusese clasificat secret;
  – habar nu aveau minerii si soldatii ce se intamplase, ei fiind trimisi acolo fie sa asigure zona, fie sa intervina in chip heirupist, fiind icurajati de onorurile si beneficiile financiare care li se promisesera (ordinul muncii, ceva ruble in plus etc).
  
  Sa nu aveti nicio indoiala ca abia acum a aflat si Tarakanov ce s-a intamplat exact d.p.d.v. al deciziei politice, al deciziei administrative, al gradului de pregatire al celor care intrasera in tura in care s-a produs evenimentul si al detaliilor stiintifice.
  Filmul este valoros in primul rand pentru ca deschide ochii unei cantitati importante de indivizi planetari in legatura cu ceea ce inseamna cu adevarat o reactie nucleara pierduta de sub control. Oamenii care au ocupatie in domeniul nuclear in mod categoric trebuie sa fie deopotriva pregatiti si responsabili, dar mai ales imuni la orice ingerinta din partea unor necunoscatori. In al doilea rand, filmul este valoros pentru ca arata cum niste nemernici din conducerea statului sovietic au incercat sa ascunda realitatea, vatamand prin aceasta populatiile altor state.
  In finalul ultimului episod se precizeaza ca, in 2006, Gorbaciov a scris ca „accidentul nuclear” de la Cernobil a fost probabil cauza destramarii URSS in 1991… acest nemernic era conducatorul statului sovietic sub autoritatea caruia s-a incercat ascunderea adevarului; acest nemernic ar trebui sa raspunda in fata Curtii Penale Internationale pentru genocid. Accidentul de la Cernobil nu e un accident, ci este rezultatul unor conduite de nerespectare intentionata a regulilor in domeniul nuclear, ale caror consecinte puteau fi imaginate de oricine! In numele heirupismului si al superioritatii muncii sovietice au fost sacrificati milioane de oameni…
  Inca o data spun, ar fi tare interesant ce schimburi diplomatice au avut loc intre URSS si guvernul ceausist si ce masuri interne au fost dispuse…
- AndreiaM
  
  7.6.2019 la ora 9:22 am
  
  @Area
  In timpul vizionarii serialului am inceput sa ma uit pe Youtube si la documentare despre accident tocmai ca sa pot discerne intre dramatizare si adevarul factual.
  In acest context, declaratia lui Gorbaciov suna altfel. Spunea ca accidentul de la Cernobil i-a costat enorm (500.000-600.000 de oameni implicati ulterior dezastrului, 300.000 de oameni, parca, relocati, tone de resurse si materiale folosite – undeva spuneau ca au rechizitionat aproape toata cantitatea existenta in URSS pentru a o folosi la stingerea incendiului) si ca asta a fost ultima lopata la caderea URSS din punct de vedere economic. Apoi, am audiat pe undeva si opinia ca dezastrul de la Cernobil si efectele acestuia a convins autoritatile sovietice sa semneze tratatul de distrugere a rachetelor cu raza medie de actiune. In fine, implicatiile accidentului sunt mai mult decat s-a putut spune in cele 5 episoade ale serialului si cele cateva documentare de cate 1 ora – 1,5 ore vazute.
  Si apropos de ceea ce nu au spus URSS, da, e incalificabil, era insa pe linie cu secretomania sovietica. Ce m-a uluit e atitudinea de atunci a d-lui Blix si a Agentiei Internationale pentru Energie Nucleara cu sediul in Viena unde 1. sedinta de informare asupra accidentului s-a desfasurat cu usile inchise, 2. reactia Agentiei a fost ceva mai deschisa decat a URSS, dar au ascuns si ei opinie publice internationale gravitatea situaitiei, a pericolului prin care am trecut si a pericolului in care ne aflam si ne vom afla si ulterior.
Decrețel

6.6.2019 la ora 8:56 pm

Mie mi-a dat vecina 8 pastile de iodura de potasiu, ca era asistenta scolita, si ne-a zis sa stam mai mult in casa si cu geamurile inchise. Imi aduc aminte ca se mancau zarzavaturi putine si acelea spalate mult timp in jet de apa. Lapte mai deloc. Mama facea mancare numai orez, paste, fasole, varza. Carne si-asa nu prea era. Am consumat cu ceai si paine tot stocul de dulceturi si gemuri.