Marea Neagră, tot mai periculoasă pentru delfini: Peste 100.000 au murit de la invazia rusă, susține un cercetător ucrainean

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Marea Neagră a devenit, odată cu războiului la scară largă declanşat de Rusia în Ucraina, unul dintre cele mai periculoase habitate pentru delfini. Sonarele militare, exploziile, minele marine și poluarea chimică masivă au provocat deja moartea unui număr uriaș de cetacee, iar refacerea populației ar putea dura zeci de ani, transmite agenția ucraineană RBC, citată de Rador.

Doctorul în biologie Ivan Rusiev, șeful Departamentului de Cercetare al Parcului Natural „Limanele Tuzla” din Ucraina, a explicat cum afectează războiul delfinii și de ce documentarea acestor pierderi este esențială pentru viitoarele despăgubiri de război.

„Situația din Marea Neagră este pur și simplu îngrozitoare. Potrivit estimărilor noastre, numai în primul semestru al anului 2026, au murit aproximativ 20.000 de delfini, iar de la începutul invaziei la scară largă – peste 100.000. Aproximativ 95% dintre cadavre se scufundă. Iar dintre cele 5% pe care marea le aduce la țărm, reușim să găsim doar o mică parte. De aceea, documentarea delfinilor morți este o cursă contracronometru. Dacă polițiștii de frontieră, militarii sau cercetătorii parcului nu reușesc să documenteze un cadavru dimineața sau în cursul zilei, datele pot fi pierdute pentru statistică” – a declarat Rusiev.

Întrebat dacă există o explicație clară privind cauza morții delfinilor, cercetătorul a răspuns: „Desigur. Studiez această problemă de patru ani și jumătate. Avem date privind animalele eșuate și rezultate ale analizelor de laborator efectuate în străinătate, în cadrul anchetei penale privind ecocidul, desfășurate în baza articolului 441. Deși nu pot divulga detalii ale anchetei, este deja evident că războiul are un impact catastrofal asupra cetaceelor, care mor în masă”.

Potrivit acestuia, cel mai mare pericol îl reprezintă sonarele militare. „În primul rând, cetaceele suferă din cauza funcționării sonarelor militare. La începutul invaziei la scară largă, ocupanții au creat o poluare fonică uriașă în Marea Neagră, în special în partea de nord-vest, pe care au ocupat-o în primele două săptămâni. Inamicul a folosit intens sonare pe submarine și pe nave de suprafață, iar acest lucru a avut un efect devastator asupra faunei marine” – a explicat biologul.

Rusiev a subliniat că, în februarie 2022, delfinii nu se aflau încă în acea zonă, deoarece iernau în apropierea coastelor Crimeii, Georgiei și Turciei. Odată cu migrația din a doua parte a lunii martie, animalele au intrat în aria de acțiune a sonarelor. „Funcționarea acestor echipamente distruge complet sistemul de ecolocație și capacitatea de orientare a delfinului. Animalul devine practic ”orb”: își pierde capacitatea de a auzi și de a se orienta în spațiu” – a detaliat Rusiev.

Potrivit biologului, pierderea ecolocației are consecințe fatale. „Pe lângă faptul că își pierde capacitatea de a trăi în grup, delfinul devine izolat. Cel mai grav este că nu mai poate vâna: fără ecolocație, nu mai poate găsi pește, singura sa sursă de hrană. Organismul începe atunci să consume rezervele interne de grăsime” – a explicat cercetătorul.

Potrivit acestuia, grăsimea delfinilor acumulează, de-a lungul anilor, numeroase substanțe toxice rezultate din poluarea Mării Negre. „Delfinul epuizat începe să consume această grăsime și, practic, se otrăvește cu substanțele chimice acumulate. Acest proces nu doar că duce la moarte, ci slăbește grav și sistemul imunitar. Când imunitatea scade, se activează morbilivirusurile – infecții specifice cetaceelor care, în condiții normale, nu sunt letale. Este un mecanism în cascadă: cauza inițială este impactul sonarului, iar apoi, urmează intoxicația chimică și infecțiile” – a detaliat Rusiev.

Acesta mai afirmă că bombardamentele reprezintă al doilea factor major de mortalitate. „Al doilea factor care afectează delfinii îl reprezintă bombardamentele. Acest lucru s-a resimțit în special în timpul eliberării Insulei Șerpilor și a așa-numitelor platforme Boiko, în prima jumătate a anului 2022. Atunci, au avut loc numeroase bombardamente, iar exploziile au afectat foarte puternic delfinii” – a declarat Rusiev.

Biologul mai explică faptul că unda de șoc se propagă mult mai eficient prin apă decât prin aer. „Din cauza undei de șoc, delfinul este proiectat instantaneu la suprafață. Ridicarea bruscă din adâncime provoacă boala de decompresie. Schimbarea rapidă a presiunii determină eliberarea azotului din sânge, ceea ce rupe capilarele. Animalul suferă dureri cumplite, iar efectele pot provoca chiar și infarct miocardic” – se arată în explicaţia oferită de cercetătorul ucrainean.

Potrivit acestuia, minele, de asemenea, reprezintă un pericol. „La începutul invaziei la scară largă, ocupanții au amplasat un număr foarte mare de mine marine. Și forțele noastre au fost nevoite să mineze marea pentru apărarea litoralului. Aceste mine sunt aduse periodic pe teritoriul parcului nostru – am descoperit deja 19. Atunci când explodează, ucid tot ce se află în jur, inclusiv oameni și delfini” – a subliniat Rusiev. Biologul a adăugat că specialiștii din România au găsit delfini cu arsuri provocate de mine cu fosfor. „Fosforul continuă să ardă chiar și sub apă și provoacă animalelor răni mortale” – a explicat Rusiev.

Poluarea chimică, de asemenea, afectează profund ecosistemul. „Desigur, poluarea chimică are un impact foarte puternic asupra delfinilor. Ea a început odată cu navele rusești, inclusiv crucișătorul Moskva, care conținea numeroase substanțe chimice periculoase. Însă o lovitură și mai puternică a venit după distrugerea barajului de la Kahovka” – a amintit biologul.

Ivan Rusiev a declarat că, în mare, au ajuns aproximativ 10.000 de tone de combustibili, lubrifianți, metale grele și compuși organoclorurați, transportați prin estuarul Nipru-Bug în Marea Neagră. Biologul a amintit și de poluarea provocată de scufundarea a două petroliere rusești în strâmtoarea Kerci, în urma căreia între 4.000 și 8.500 de tone de păcură au ajuns în mare, precum și de deversările de petrol provenite de la barje aflate sub sancțiuni.

La acestea s-a adăugat deversarea a zeci de mii de tone de ulei de floarea-soarelui în apropiere de Odesa și Ciornomorsk, în aprilie 2026. „Pentru că delfinii se află în vârful lanțului trofic, ei acumulează cea mai mare cantitate de toxine. Populațiile de cetacee nu au fost niciodată expuse unei asemenea încărcături chimice” – a atras atenţia cercetătorul, adăugând că, „fără delfini, Marea Neagră va începe să se degradeze”.

Întrebat despre perspectivele populației de delfini, Rusiev a afirmat că animalele evită deja zona războiului. „Pe fondul degradării populației, delfinii devin mai precauți. Colegii noștri din Bulgaria, România și Turcia confirmă că animalele părăsesc în masă zona luptelor. În apele lor, sunt acum mai numeroși decât de obicei în această perioadă. Încearcă să supraviețuiască, însă populația totală rămâne redusă” – a remarcat cercetătorul ucrainean.

Acesta avertizează că poluarea chimică s-ar putea extinde până la Bosfor. „Principalul pericol este că poluarea chimică masivă se poate extinde până la strâmtoarea Bosfor, adică în întreaga Mare Neagră. Riscurile sunt extrem de mari: am putea pierde un ecosistem unic. Fără delfini, Marea Neagră nu va mai fi o mare ”vie”, ci va începe să se degradeze, iar viața din ea se va stinge” – atrage atenţia Ivan Rusiev.