Mai multe state europene, inclusiv România, Germania și Franța, cer Băncii Europene de Investiții să majoreze finanţarea pentru sectorul apărării

Germania şi Franţa s-au alăturat altor 12 state membre UE, prin care se numără şi România, care cer Băncii Europene de Investiţii să îşi majoreze finanţarea pentru sectorul apărării, ca o modalitate pentru a consolida securitatea blocului comunitar în contextul agresiunii Rusiei asupra Ucrainei, transmite agenția Bloomberg, citată de Agerpres.

Aceste ţări au trimis o scrisoare, datată 17 martie, către preşedintele BEI, Nadia Calvino, preşedintele Consiliului European, Charles Michel, şi premierul belgian, Alexander De Croo, în care cer o nouă strategie de finanţare, susţine Bloomberg care a consultat o copie a acestei scrisori. Liderii europeni urmează să se reunească în perioada 21-22 martie pentru a discuta aspecte ce ţin de securitate, inclusiv rolul BEI în pregătirea apărării blocului comunitar.

Scrisoarea vine într-un moment în care Ucraina are dificultăţi în a obţine mai multă muniţie şi încearcă să îi convingă pe aliaţi să îi acorde ajutoare mai mari.

„Trebuie să analizăm diferite posibilităţi care ar permite BEI să investească în activităţi care au legătură cu sectorul apărării, dincolo de actualele proiecte cu dublă utilizare. Asta ar însemna discuţii şi re-evaluarea actualelor definiţii ale proiectelor cu dublă utilizare şi a listei activităţilor excluse precum şi regândirea politicilor de creditare către industria de apărare şi a altor elemente restrictive”, se precizează în scrisoarea consultată de Bloomberg.

Liderii din Finlanda, Bulgaria, Cehia, Danemarca, Estonia, Franţa, Germania, Italia, Letonia, Lituania, Ţările de Jos, Polonia, România şi Suedia au semnat scrisoarea.

Anterior, Bloomberg a informat că BEI, instituţie denumită şi braţul financiar al UE, a avut discuţii cu Executivul comunitar şi alţi decidenţi cu privire la începutul investiţiilor în companii care realizează produse de apărare.

În scrisoarea lor, liderii statelor membre susţin că o nouă politică din partea BEI ar putea avea un „efect de semnal” care ar aduce noi investiţii private şi ar face acest tip de credite mai acceptabil pentru pieţele financiar şi bănci.

„În prezent, finanţarea BEI în domeniul securităţii şi apărării este, totuşi, limitată la proiectele cu dublă utilizare. Iniţiativa Europeană Strategică de Securitate a BEI şi recentul Fond european de apărare (EIF) sunt iniţiative binevenite dar acestea formează doar o mică parte din activităţile actuale ale BEI”, se mai arată în scrisoarea consultată de Bloomberg.

Cu bilanţ total de 544,6 miliarde de euro (590,78 miliarde de dolari), BEI este cea mai mare instituţie financiară multilaterală din lume în funcţie de active, cu împrumuturi acordate şi promise de 562 miliarde de euro în 2022, faţă de cele 171 miliarde de dolari ale Băncii Mondiale. Este un jucător cheie în finanţarea tranziţiei ambiţioase a Europei către zero emisii de dioxid de carbon şi o economie mai digitalizată, dar nu poate finanţa producţia de arme sau infrastructură pentru scopuri militare.