Mai are viitor politic fostul lider al USR, Dan Barna? Câteva posibile evoluții

Fostul premier Dacian Cioloş este câștigătorul turului al doilea al scrutinul online din USR-PLUS pentru funcția de președinte al partidului, acesta obţinând 700 de voturi în plus faţă de Dan Barna.

Astfel, în cadrul congresului la care au participat aproximativ 45.000 de membri, Cioloş a primit din partea membrilor USR PLUS 19.603 voturi, adică 50,9% în timp ce Dan Barna a fost votat de către 18.908 dintre aceştia, adică 49,1%.

În urma primului tur al alegerilor interne din USR-PLUS, încheiat în data de 23 septembrie, Dacian Cioloş a obţinut 15.111 voturi – 46%, iar Dan Barna 14.404 voturi – 43,9%. Irineu Darău, cel de-al treilea candidat, a obținut 3.300 de voturi – 10,1%.

Dan Barna s-a făcut remarcat pe scena politică ca fiind reprezentatul aripii liberale din USR şi unul dintre principalii militanţi pentru poziţionarea partidului împotriva iniţiativei Coaliţiei pentru familie de a redefini familia în Constituţie.

La congresul USR din mai 2017, când Nicuşor Dan a fost ales preşedintele formaţiunii, Dan Barna a fost ales vicepreședinte al partidului, iar ulterior Biroul Național l-a desemnat drept purtător de cuvânt al formațiunii.
La doar o lună de la congres, Nicuşor Dan a demisionat de la şefia partidului, pe fondul disputelor privind poziţionarea formaţiunii faţă de referendumul pentru familie.

La finalul congresului din 28 octombrie 2017, unul extrem de contestat de Nicuşor Dan şi susţinătorii acestuia, Dan Barna a fost ales președintele USR cu 127 de voturi din totalul de 191 valabil exprimate. Contracandidatul său a fost Vlad Alexandrescu şi a obţinut 50 voturi.

În septembrie 2019, Barna a fost reales președinte al USR, cu 65% din voturi. A avut-o drept contracandidat pe deputata Cosette Chichirău, care i-a contestat autoritatea în partid, aceasta reuţind însă să obţină doar 31% din voturi.

Perspectivele politice pentru Dan Barna

În cei patru ani în care a activat în politica la vârf , ca lider al USR şi apoi în calitate de co-preşedinte al USR PLUS, Dan Barna s-a făcut remarcat mai degrabă printr-o serie de eşecuri politice.

Astfel, la alegerile prezidenţiale din anul 2019, deşi era privit ca un favorit pentru accederea în turul doi, Barna, în urma unei prestaţii presărate cu destul de multe gafe de comunicare, nu a reuşit să o devanseze pe Viorica Dăncilă, candidatul Partidului Social Democrat, obţinând doar 1.384.450, reprezentând 15,02% dint totalul celor care s-au prezentat la urne.

În urma alegerilor parlamentare din anul 2020, alianţa USR PLUS s-a clasat pe locul al treilea ca număr de voturi, obţinând 936.864 de mii de voturi (cifrele pentru Senat). În urma deciziei preşedintelui Klaus Iohannis de a încredinţa mandatul de premier Partidului Naţional Liberal, USR PLUS a decis să intre la guvernare în cadrul coaliţiei formate din PNL-USR PLUS şi UDMR.

Deşi a ocupat funcţia de vicepremier în cabinetul condus de Florin Cîţu şi s-a ocupat de coordonarea miniştrilor USR PLUS din guvern, acesta nu a reuşit să managerieze conflictele care au izbucnit între aceştia şi premier, astfel că USR PLUS a ieşit de la guvernare după numai 8 luni de prezenţă în Guvernul României.

În acest moment, viitorul lui Dan Barna pe scena politică este unul destul de incert, iar revenirea sa în prim-plan ar putea să fie influenţată de următoarele coordonate:

1) Prestaţia lui Dacian Cioloş în funcţia de preşedinte al USR PLUS

Deşi Cioloş a anunţat că, după ce va fi ales preşedinte al USR PLUS, va renunţa la poziţia sa de preşedinte al grupului europarlamentar Renew Europe, din Parlamentul European, pentru a se ocupa de activitatea partidului, acesta nu are, totuşi, suficientă experienţă în viaţa, jocurile şi disputele specifice vieţii interne a unui partid politic, astfel că leadershipul acestuia ar putea fi uşor contestat de către opozanţii săi din partid, în frunte cu Dan Barna.

De altfel, principala miză a echipei Barna în cadrul Congresului care urmează să valideze rezultatul scrutinului on-line, congres care va avea loc sâmbătă şi duminică, la Romexpo, este aceea de a ocupa cât mai multe funcţii în cadrul Biroului Naţional cu scopul de a mai contracara influenţa lui Cioloş în partid.

Vom afla în sâmbătă seara sau în cursul zilei de duminică dacă echipa Barna va reuși să ocupe suficinent de multe funcții de conducere la vârful USR PLUS pentru ca fostul președinte să-și păstreze o pârghie de influență în partidul condus de Cioloș.

În tot cazul, indiferent de rezultat, noul președinte nu va mai putea lua decizii de unul singur, cum proceda în PLUS.

„Sunt aici, o să rămân aici şi o să mergem mai departe. Împreună noi am reuşit să facem un proiect căruia nimeni nu-i dădea nicio şansă şi vedem în aceste zile” – este mesajul prin care Dan Barna a ţinut să-şi încheie discursul susţinut în faţa celor 1.200 de delegaţi care aleg componenţa Biroului Naţional.

Cu cât va avea mai mult control asupra Biroului Naţional şi pe fondul unei eventuale prestaţii slabe a noului lider al partidului, Barna ar putea să conteste autoritatea lui Cioloş în partid şi să încerce să revină în fruntea USR PLUS mai devreme de congresul stabilit pentru anul 2023.

Însă, dacă Cioloş va reuşi să depăşească ezitările şi ambiguităţile care i-au caracterizat mandatul de premier şi va avea o prestaţie foarte bună ca lider al USR PLUS, congresul din aceste zile ar putea să marcheze sfârşitul activităţii politice la vârf pentru Dan Barna.

2) Revenirea USR PLUS la guvernare

În scenariul în care Florin Cîţu este demis în urma votului pentru moţiunea de cenzură, iar Klaus Iohannis renunţă la o nouă posibilă renominalizare a acestuia şi decide să dea o nouă şansă reconstruirii coaliţiei PNL-USR PLUS-UDMR în jurul unui nou premier, Dan Barna ar putea să revină din nou în guvern în funcţia de vicepremier sau să încerce să obţină un minister care să-i ofere o vizibilitate mediatică mare şi să încerce astfel să-i ia faţa lui Dacian Cioloş.

În cazul în care USR PLUS nu va reveni din nou la guvernare şi va prefera să rămână în opoziţie, Dan Barna are, de asemenea, avantajul tribunei din Parlament pentru a se impune ca lider al opoziţiei, în detrimentul lui Cioloş, care are la dispoziţie doar funcţia de preşedinte al USR PLUS.

Observaţie

Indiferent de evoluţia scenariilor de acţiune, încercările lui Dan Barna de a reveni în prim-planul scenei politice ar putea fi însă stopate de dosarele care îl vizează şi care sunt deja în lucru în justiţie. Chiar dacă, într-un final, acuzaţiile se vor dovedi nefondate, acestea ar putea să-l ţină suficient timp pe margine pentru ca Dacian Cioloş să îşi consolideze puterea în partid şi să îşi ia avântul necesar pentru candidatura la prezidenţialele din anul 2024.