Macedonia de Nord vrea să participe la unitatea militară multinațională HELBROC a UE

Guvernul Macedoniei de Nord vrea să adere la unitatea multinațională HELBROC BG a UE, ceea ce – speră Skopje – va ajuta la aderarea țării la UE, potrivit publicației greceșt PENTAPOSTAGMA, preluată de Rador.

Într-o conferință de presă susținută online, reprezentanții guvernului acestei țări au declarat că au adoptat propuneri cu privire la participarea Macedoniei de Nord la HELBROC BG a UE, precizând în mod special: „Țara noastră aderă la unitatea multinațională HELBROC BG cu o unitate condusă de Grecia la care mai participă, cu forțele lor armate, Bulgaria, România, Cipru, Serbia și Ucraina, unitate care ar trebui să fie în regim de ”stand by” în primul semestru al anului 2023”.

Ce este HELBROC?

Balkan Battlegroup este un grup de luptă al UE condus de Grecia. Denumit inițial HELBROC, de la acronimul primelor sale state membre, și anume HELlas, Bulgaria, ROmania, Cyprus, grupul este format acum din unități militare din Grecia, Bulgaria, România, Cipru, Ucraina și Serbia.

Pe parcursul celei de-a treia și a patra perioade de pregătire sporită, în a doua jumătate a anilor 2011 și 2014, Ucraina s-a alăturat Balkan Battlegroup, în timp ce Serbia și-a semnat participarea în 2016.

La 1 iulie 2011, Ucraina a devenit parte pentru prima dată din forța de luptă a Balcanilor, contribuind cu 10 ofițeri de personal, o companie de vehicule blindate ucrainene dotată cu pușcași marini și o aeronavă strategică Ilyushin Il-76.

Chiar și condițiile războiului din Donbass declanșat în aprilie 2014, Ucraina a participat la perioada de pregătire sporită a grupului de luptă în a doua jumătate a anului 2014.

Declarația de la Riga din 22 mai 2015 preciza că participanții la Summitul Parteneriatului Estic „apreciază contribuția Ucrainei la un grup de luptă al UE în 2014 și interesul acesteia de a continua astfel de contribuții în viitor”.

Anders Åslund, un colaborator superior al Consiliului Atlantic, a criticat puternic declarația „rușinoasă” a UE, care nu a condamnat în mod explicit acțiunile Rusiei în Ucraina și a lăudat doar pe scurt contribuția Ucrainei la Grupul de Luptă al UE, spunând: „Ucraina oferă UE un mic sprijin militar, în timp ce UE nu face nimic pentru Ucraina”.

La 8 noiembrie 2016, Serbia, țară candidată la aderarea la UE, a semnat un acord de aderare la Grupul de Luptă, crescând numărul țărilor membre la șase.

Emblema HELBROC BG

Emblema grupului înfățișează un porumbel alb purtând o ramură de măslin deasupra unui glob în flăcări pe un fond albastru, înconjurat de cele 12 stele de aur ale UE.

Ramura de măslin și porumbelul sunt simboluri străvechi ale păcii și în combinație cu globul în flăcări sugerează intervenția urgentă a HELBROC BG, ori de câte ori este nevoie.

Exerciții recente

Pe lângă pregătirile pentru operațiuni în cadrul HELBROC, în 2019 au fost efectuate două exerciții.

Concret, Sediul Elen pentru Operațiuni al Uniunii Europene (European Union Operation Headquarters EU-OHQ) a desfășurat cu succes Exercițiul Regular fără Trupe „TALOS – 19” și Exercițiul Regular cu Trupe „LIVEX – 19”.

Aceste exerciții au fost efectuate în perioada 13-22 noiembrie 2019, în cadrul activităților formatului multinațional de luptă HELBROC BG, care este o forță militară de reacție rapidă, pentru a face față situațiilor de criză. Au participat Grecia, în calitate de țară coordonatoare, Cipru, Bulgaria, Serbia, România și Ucraina.

Miercuri, 20 noiembrie 2019, la unitatea militară „KOROMILA” (Argyroupoli Kilkis), a avut loc Ziua Vizitatorilor Distinși (Distinguished Visitors Day), la care a participat comandantul Statului Major Elen, general-locotenent Konstantinos Floros.

Integrarea militară a Macedoniei de Nord în formatul multinațional de luptă HELBROC BG este un pas premergător al integrării viitoare a acestei țări în UE.

UE a anunțat începerea negocierilor de aderare pentru șase țări din Balcani, și anume Serbia, Albania, Bosnia și Herțegovina, Muntenegru, Macedonia de Nord și Kosovo, într-o încercare de a atenua multele tensiuni care pândesc în cadrul acestor state. Un astfel de demers ar avea ca rezultat împiedicarea reapariției unor conflicte armate care ar putea izbucni la porțile UE, cu rezultate dezastruoase.

În același timp, UE dorește să reducă drastic influența ruso-turco-chineză în Balcanii de Vest. În acest efort, acordă prioritate aderării Macedoniei de Nord și Albaniei. De aceea, UE intenționează să facă presiuni asupra noului guvern bulgar pentru a-și ridica dreptul de veto asupra începerii discuțiilor de aderare la UE cu Macedonia de Nord, deschizând calea pentru integrarea europeană a acestei țări.

UE intenționează apoi să avanseze în discuțiile cu Albania, pentru a împiedica unificarea Kosovo cu Albania și reapariția conflictelor armate între kosovarii sârbi și kosovarii albanezi cu implicarea Albaniei și a Serbiei.

După aceea ar veni la rând Kosovo, Bosnia și Herțegovina, Muntenegru și Serbia.

Însă toate cele de mai sus sunt planuri pe hârtie ale UE pentru care este așteptat să existe destule impedimente.

Deși nu ne dorim, armata europeană care va fi creată în prima jumătate a anului 2022 în timpul Președinției franceze a UE, are multe șanse să activeze în Balcanii de Vest.

Pentru Grecia, aderarea Macedoniei de Nord și a Albaniei la UE, precum și a celorlalte 4 țări, este crucială și de maximă importanță pentru securitatea ei la granițele de nord.

Traducerea Rador: Carolina Ciulu / Foto: Wikipedia – Michail Angelos Georgoulas