„Mă simt liberă”: interdicția privind rețelele sociale în Australia, la o lună de la adoptare

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

La o lună de la intrarea în vigoare a interdicției privind rețelele sociale pentru adolescenții din Australia, Amy spune că este „deconectată” de telefon și că rutina ei zilnică s-a schimbat, transmite BBC.

Tânăra de 14 ani a simțit pentru prima dată durerea dependenței de internet în zilele care au urmat interzicerii.

„Știam că încă nu pot accesa Snapchat, dar, din instinct, am încercat să deschid aplicația dimineața”, a scris ea în a doua zi de interdicție, într-un jurnal pe care l-a ținut în prima săptămână după interzicere.

În a patra zi de interdicție – când zece platforme, inclusiv Facebook, Instagram și TikTok, au fost blocate pentru mii de copii australieni cu vârsta de până la 16 ani – ea a început să pună la îndoială atracția magnetică a Snapchat.

„Deși este trist că nu pot să le trimit snap-uri prietenilor mei, încă le pot trimite mesaje pe alte platforme și, sincer, mă simt oarecum liberă știind că nu mai trebuie să-mi fac griji pentru streak-uri”, a scris Amy.

Streak-urile – o funcție Snapchat considerată de unii ca fiind extrem de captivantă – necesită ca două persoane să-și trimită reciproc un „snap” – o fotografie sau un videoclip – în fiecare zi, pentru a-și menține „streak-ul”, care poate dura zile, luni, chiar ani.

Până în a șasea zi, farmecul Snapchat – pe care l-a descărcat pentru prima dată când avea 12 ani și pe care îl verifica de mai multe ori pe zi – se estompa rapid pentru Amy.

„Obișnuiam să-mi sun prietenii pe Snapchat după școală, dar pentru că nu mai pot face asta, am ieșit să alerg”, a scris ea.

După o lună, obiceiurile ei sunt cu totul diferite.

„Înainte, deschiderea Snapchat făcea parte din rutina mea”, spune adolescenta din Sydney pentru BBC.

„Deschiderea Snapchat mă ducea adesea la Instagram și apoi la TikTok, ceea ce uneori mă făcea să pierd noțiunea timpului, după ce eram prinsă de algoritm… Acum folosesc telefonul mai rar și îl folosesc în principal când am cu adevărat nevoie să fac ceva.”

„Nu s-a schimbat nimic”

Experiența lui Amy probabil că îl va face să zâmbească pe primul ministru australian Anthony Albanese, care, în perioada premergătoare interdicției, i-a implorat pe copii să renunțe la obiceiurile lor legate de rețelele sociale.

Guvernul a invocat hărțuirea online și protejarea tinerilor de prădătorii online și de conținutul dăunător ca fiind unele dintre motivele interdicției.

Începând cu 10 decembrie, companiile de tehnologie riscă să fie amendate cu până la 49,5 milioane de dolari australieni (32 de milioane de dolari americani) dacă nu iau „măsuri rezonabile” pentru a exclude copiii sub 16 ani de pe platformele lor.

Dar speranțele lui Albanese că interdicția va da naștere unei noi generații de copii iubitori de sport, cititori de cărți și muzicieni s-ar putea să se fi dovedit deșarte pentru mulți.

Aahil, în vârstă de 13 ani, nu a citit mai multe cărți, nu a practicat mai multe sporturi și nu a început să învețe să cânte la un instrument.

În schimb, petrece aproximativ două ore și jumătate pe diverse platforme de socializare în fiecare zi, la fel ca înainte de introducerea interdicției.

Încă mai are conturile sale de YouTube și Snapchat – ambele folosind date de naștere false – și își petrece cea mai mare parte a timpului pe platforma de jocuri Roblox și Discord, o platformă de mesagerie populară printre jucători – niciuna dintre acestea nefiind interzisă.

„Nu s-a schimbat nimic”, spune Aahil, deoarece majoritatea prietenilor săi au în continuare conturi active pe rețelele de socializare.

Dar mama lui, Mau, a observat o schimbare. „Este mai morocănos”, spune ea, adăugând că petrece mai mult timp jucând jocuri video decât înainte. „Când era pe rețelele de socializare, era mai sociabil… mai vorbăreț cu noi”, spune Mau, deși, adaugă ea, starea lui de spirit ar putea fi pur și simplu „adolescența”.

Psihologul Christina Anthony spune că starea de spirit ar putea fi cauzată de efectele pe termen scurt ale interdicției asupra reglării emoțiilor.

„Pentru mulți adolescenți, rețelele sociale nu sunt doar o formă de divertisment, ci un instrument pentru gestionarea plictiselii, stresului și anxietății sociale, precum și pentru căutarea de siguranță sau conexiune”, spune ea.

„Când accesul este întrerupt, unii tineri pot experimenta inițial iritabilitate, neliniște sau un sentiment de deconectare socială… nu pentru că platforma în sine este esențială, ci pentru că un mecanism familiar de coping a fost eliminat.”

În timp, tinerii pot adopta noi strategii de adaptare, cum ar fi discuțiile cu adulți de încredere, adaugă ea.

Snapchat-ul pierde teren, WhatsApp-ul câștigă

Într-o altă familie din Sydney, interdicția a avut un impact redus.

„Utilizarea mea a rețelelor sociale este aceeași ca înainte de interdicție, deoarece mi-am creat conturi noi atât pe TikTok, cât și pe Instagram, cu vârste peste 16 ani”, spune Lulu, în vârstă de 15 ani.

Noua lege a influențat-o în alte moduri.

„Citesc puțin mai mult, pentru că nu vreau să petrec atât de mult timp pe rețelele sociale.”

Dar nu petrece mai mult timp în aer liber și nici nu se întâlnește cu prietenii față în față.

În schimb, Lulu, împreună cu Amy și Aahil, au început să folosească mai mult WhatsApp și Facebook Messenger – niciuna dintre aceste aplicații nefiind interzisă – pentru că nu puteau lua legătura cu prietenii care nu mai aveau acces la conturile lor de social media.

Anthony spune că acest lucru este esența motivului pentru care rețelele sociale sunt distractive și captivante în primul rând: sunt sociale.

„Plăcerea nu vine din derularea paginii, ci din atenția împărtășită”, spune ea, „știind că prietenii văd aceleași postări, reacționează la ele și participă la aceleași conversații”.

Când acea „ridicare emoțională” dispare, platforma începe să pară „ciudat de ne-socială”.

„De aceea, unii tineri se deconectează chiar dacă, din punct de vedere tehnic, încă au acces… fără prezența colegilor, atât feedback-ul social, cât și satisfacția emoțională scad brusc.”

Copiii se înghesuie să folosească aplicații pe măsură ce FOMO se instalează

Căutarea de aplicații similare pentru a umple golul a fost exact ceea ce au făcut mii de australieni în zilele dinaintea începerii interdicției, trei aplicații puțin cunoscute – Lemon8, Yope și Coverstar – înregistrând o creștere a numărului de descărcări.

Această atracție față de platformele alternative de partajare a fotografiilor și videoclipurilor se încadrează în ceea ce se numește comportament compensatoriu, spune Anthony.

„Când o activitate familiară și satisfăcătoare din punct de vedere emoțional este restricționată, oamenii nu încetează pur și simplu să caute acea satisfacție… ci caută modalități alternative de a o obține”, spune ea.

„Pentru adolescenți, asta înseamnă adesea compensarea cu platforme sau activități care oferă beneficii psihologice similare: conexiune socială, exprimarea identității, divertisment sau evadare.”

Creșterea inițială a scăzut acum, dar descărcările zilnice sunt încă mai mari decât de obicei, spune Adam Blacker de la Apptopia, o companie cu sediul în SUA care urmărește tendințele consumatorilor de aplicații mobile.

Scăderea descărcărilor sugerează că „o parte din copii ar putea accepta noile reguli și ar putea înlocui timpul petrecut pe telefonul mobil cu timp petrecut în altă parte”, spune Blacker.

Amy a fost una dintre miile de persoane care au descărcat Lemon8 – creată de producătorii TikTok – înainte de interdicție.

„Acest lucru a fost influențat în mare măsură de presiunea socială și de teama de a pierde ceva, deoarece multe persoane din jurul meu făceau același lucru”, spune ea.

Dar ea nu a folosit-o niciodată.

„De atunci, interesul meu pentru rețelele sociale a scăzut semnificativ și nu simt nevoia să descarc sau să folosesc platforme alternative.”

Numărul australienilor care au descărcat rețele private virtuale – sau VPN-uri – a crescut, de asemenea, înainte de interdicție, dar de atunci a revenit la niveluri normale.

Tehnologia VPN permite utilizatorilor să-și ascundă locația și să pretindă că se află într-o altă țară, ocolind, de fapt, legile locale.

Dar acestea au un atractiv limitat pentru adolescenți, spune Blacker, deoarece multe platforme de socializare pot detecta VPN-urile.

„Adolescenții pot folosi VPN-urile doar pentru a crea un cont nou”, spune el, astfel încât „ar trebui să o ia de la capăt în ceea ce privește conexiunile, setările, fotografiile și multe altele”.

Jocurile „mult mai greu de accesat”

În lunile dinaintea interdicției, dezbaterea s-a concentrat pe excluderea platformelor de jocuri, criticii fiind îngrijorați de faptul că mulți tineri le folosesc în același mod ca și rețelele sociale, ceea ce înseamnă că prezintă aceleași tipuri de potențiale pericole.

Deși nu există încă dovezi că mai mulți adolescenți au trecut la platforme precum Roblox, Discord și Minecraft pentru a socializa, aceasta este o posibilitate reală, spune Mark Johnson, expert în platforme de streaming live de jocuri, cum ar fi Twitch, care face parte din interdicție.

„Dar acest lucru depinde și de faptul că tinerii dispun de hardware-ul necesar, de cunoștințele culturale și tehnice necesare și așa mai departe – jocurile sunt mult mai greu de accesat pentru cei neinițiați decât site-urile de socializare”, spune el.

Johnson, care predă culturi digitale la Universitatea din Sydney, spune că reacția la interdicție a fost mixtă.

„Mulți părinți par să fie liniștiți și mulțumiți că copiii și adolescenții lor petrec mult mai puțin timp pe rețelele de socializare”, spune el.

„În același timp, unii deplâng dificultățile noi cu care se confruntă tinerii în comunicarea cu prietenii și, în unele cazuri, cu membrii familiei care locuiesc în altă parte.”

Un purtător de cuvânt al Comisarului pentru siguranță electronică spune că în următoarele săptămâni vor fi publicate concluziile privind evoluția interdicției, inclusiv numărul de conturi care au fost dezactivate începând cu 10 decembrie.

Între timp, un purtător de cuvânt al ministrului comunicațiilor, Anika Wells, spune că interdicția „face o diferență reală” și că liderii din întreaga lume doresc să urmeze modelul australian.

„Întârzierea accesului la rețelele sociale le oferă tinerilor australieni încă trei ani pentru a-și construi comunitatea și identitatea offline, începând cu petrecerea mai mult timp cu familia și prietenii în vacanța de vară”, spune purtătorul de cuvânt.

Timpul va decide

Cititul, croșetatul și exercițiile fizice sunt câteva dintre activitățile pe care Amy, în vârstă de 14 ani, le practică mai mult de la introducerea interdicției.

Pentru Amy, unul dintre beneficiile neprevăzute a apărut la câteva ore după atacul armat de la Bondi Beach din 14 decembrie, când doi bărbați înarmați au ucis 15 persoane și au rănit zeci de alte persoane la un eveniment care marca sărbătoarea evreiască Hanukkah.

„După incidentul de la Bondi Beach, m-am bucurat că nu petrecusem prea mult timp pe TikTok, deoarece probabil aș fi fost expusă la o cantitate copleșitoare de informații negative și conținut potențial deranjant”, a scris ea pe 15 decembrie.

Ea spune că timpul petrecut pe rețelele de socializare s-a înjumătățit de la interdicție și, deși TikTok și Instagram sunt în continuare distractive, lipsa Snapchat a schimbat complet situația.

„Snapchat îmi trimite cele mai multe notificări, așa că de obicei asta mă face să mă uit la telefon și apoi totul se întâmplă după aceea”, spune ea.

Mama lui Amy, Yuko, a observat că fiica ei pare mulțumită să petreacă mai mult timp singură.

„Nu suntem siguri dacă această schimbare se datorează direct interdicției sau pur și simplu faptului că este o perioadă de vacanță mai liniștită”, spune ea, având în vedere că majoritatea elevilor australieni sunt în vacanță școlară până la sfârșitul lunii ianuarie.

„Este greu de spus încă dacă [interdicția] va fi o schimbare pozitivă sau negativă – numai timpul ne va spune.”