Lupta magistraţilor pentru indemnizaţia de pensionare a ajuns la Curtea de Justiţie a UE / SURSE Poziţia Guvernului în procesul de la Luxemburg: România a tăiat bonificaţia magistraţilor ca să se încadreze în ţinta de deficit cerută de UE

Guvernul – prin Ministerul Justiţiei şi Agentul guvernamental la CJUE – trebuie să formuleze observaţii scrise pâna la data de 18 mai 2024 în cadrul procesului privind indemnizaţia de pensionare a magistraţilor deschis la Curtea Europeană de Justiţie a UE de către Curtea de Apel Bucureşti, au declarat surse oficiale pentru G4Media.ro.

E vorba de cauza C-762/23 în care CAB întreabă CJUE dacă nu este afectat principiul independenţei magistraţilor prin tăierea indemnizaţiei de pensionare. Bonificaţia constând în 7 salarii brute era prevăzută de Statutul magistraţilor din 2004, dar a fost suspendată din 2010, în contextul crizei economice, şi a fost eliminată în 2022.

Curtea de Apel Bucureşti a decis să întrebe CJUE în cadrul unui proces în apel iniţiat de 6 judecătoare pensionate de la CAB care solicită plata indemnizaţiei actualizate cu rata inflaţiei plus dobânzi penalizatoare.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Sfaturi despre cum să incluzi carbohidrații într-o dietă sănătoasă

4:20

Ce informații de pe etichetele produselor ne sunt de ajutor

6:02

Cum putem scăpa de algoritmii nedoriți de pe rețelele de socializare

6:38

Alina Pătrăhău „dăruiește aripi” copiilor bolnavi

6:05

Mircea Miclea: Profesorii trebuie să aibă 1.500 euro salariu net / Avem o criză de sănătate mintală

7:38

Întrebarea pusă de CAB la CJUE

„În temeiul art. (…) din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, sesizează Curtea de Justiţie a Uniunii Europene cu următoarea întrebare preliminară:

<<”Articolul 19 alineatul (1) al doilea paragraf TUE (cu referire la articolul 2 TUE) trebuie interpretat în sensul că principiul independenţei judecătorilor se opune abrogării, în cazul judecătorilor români cu vechime continuă în magistratură de 20 de ani, a dreptului de a primi, la data pensionării sau a eliberării din funcţie pentru alte motive neimputabile, o sumă egală cu şapte indemnizaţii de încadrare lunare brute, în condiţiile suspendării anterior abrogării, în mod continuu şi pentru o perioadă îndelungată, a exerciţiului acestui drept salarial, din raţiuni legate în principal de constrângeri de eliminare a unui deficit bugetar excesiv (legiuitorul invocând expres pragul de 3% din produsul intern brut prevăzut de Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene)?”>>, este întrebarea trimisă de CAB la CJUE.

Care e poziţia Guvernului

Principalele linii de poziții ale României în cadrul acestui litigiu ţin de clarificări privind natura dreptului salarial eliminat şi raţiuni legate de îndeplinirea obligației României de menținere a deficitului bugetar sub 3% din PIB, au declarat surse oficiale pentru G4Media.ro.

Guvernul va sublinia la CJUE că, potrivit art. 153 (3) din Tratatul de aderare la UE, politica de salarizare nu face obiectul reglementării la nivelul UE şi va prezenta argumente care să fundamenteze concluzia că eliminarea dreptului salarial nu afectează principiul independenței judecătorilor, au explicat sursele G4Media.ro.

Cine sunt judecătoarele care solicită indemnizaţia de pensionare

Potrivit portalului CAB, este vorba despre judecătoarele pensionate Doina Anghel, Adina Cosma, Ionela Drăgan, Aurelia Mihaela Grozescu, Iulia Lăcămioara Manea şi Doiniţa Mihalcea.

Ce argumente au invocat

„Reclamantele au declarat apel (…), arătând, între altele, că neacordarea dreptului reclamat, protejat de dispozițiile articolului (…) din Legea nr. 304/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, încalcă dreptul de proprietate, drepturile salariale ale judecătorilor și procurorilor neputând fi diminuate sau suspendate decât în cazurile prevăzute de lege, în raport cu independența judecătorilor.

De asemenea, apelantele au mai menționat că acest drept este aferent statutului constituțional al magistraților, statut dezvoltat prin lege organică, fiind vorba de o indemnizație de gratificare a activității continue în magistratură timp de 20 de ani”, se arată în motivarea CAB postată pe portalul CJUE.

Ce sume revendică judecătoarele: cel puţin 25.000 de euro plus actualizarea cu rata inflaţiei şi dobânzi penalizatoare

Spre exemplu, judecătoarea Doina Anghel de la CAB s-a pensionat în septembrie 2020. Potrivit ultimei declaraţii de avere, judecătoarea Anghel avea un venit anual net din salarii de 182.228 lei, ceea ce înseamnă peste 15.000 de lei lunar. Aceasta înseamnă că indemnizaţia de pensionare constând în 7 salarii brute ar putea fi de cel puţin 125.000 de lei (25.000 de euro) la care se vor adăuga actualizarea cu rata inflaţiei şi dobânzi penalizatoare.

Judecătoarea Adina Cosma tot de la CAB s-a pensionat la 8 martie 2022. Potrivit ultimei declaraţii de avere, ea avea un venit net de peste 200.000 de lei, adică peste 17.000 de lei lunar. Ceea ce înseamnă că ar fi putut primi o indemnizaţie de pensionare de cel puţin 28.000 de euro.

Context. Şi alţi foşti magistraţi din ţară revendică bonificaţia de pensionare şi au formulat procese care au ajuns până la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Miza: Dacă foștii magistraţi câștigă în cele din urmă și primesc indemnizațiile de pensionare constând în 7 salarii brute, atunci toți magistrații pensionați în perioada 2010 – 2022 vor putea solicita și primi aceste indemnizații, au explicat juriștii consultați de G4Media.ro.

Notă: De remarcat, în context, că majoritatea magistraţilor penalişti nu aplică deciziile CJUE privind prescripţia ceea ce favorizează inculpaţii care scapă de procese. În schimb, punctul de vedere al CJUE este solicitat de magistraţi atunci când e vorba de drepturile lor salariale.

Ce drepturi salariale restante trebuie achitate de Guvern magistraţilor

În decembrie 2023, guvernul a aprobat virarea a 1,15 miliarde de lei (peste 200.000 de milioane de euro) din Fondul de rezervă aflat la dispoziția Guvernului pentru plata salariilor restante din Justiție, adică a majorărilor obținute în instanță de magistrați și alți angajați din sistem, precum și de salariații din Ministerul Justiției.

Ministrul Justiției Alina Gorghiu a solicitat însă 3,7 miliarde de lei (peste 700 de milioane de euro) din Fondul de Rezervă, pentru plata drepturilor salariale restante ale magistraților obținute în instanțe.