Live Premierul Ilie Bolojan, despre ministrul justiției: Încerc să-mi evaluez colegii pentru ce fac în mandatul de ministru. Plagiatul în principiu care e o formă de furt nu este de apreciat

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Premierul Ilie Bolojan şi-a exprimat speranţa ca o entitate independentă să certifice dacă ministrul Justiţiei, Radu Marinescu, se face vinovat de plagiat sau nu. Pe de altă parte, el a precizat că îi evaluează pe membrii Cabinetului în funcţie de activitatea din timpul mandatelor de miniştri.

„Am avut în această dimineaţă o discuţie cu domnul ministru. Lucrurile de care dânsul este acuzat nu s-au întâmplat în mandatul de ministru. Sunt lucruri care, înţeleg, sunt de 15-20 de ani în urmă. Încerc să îmi evaluez colegii după ceea ce fac în mandatele de ministru. Am mai discutat şi în cazurile anterioare în care miniştrii au avut situaţii care erau legate de activitatea lor dinainte de a ocupa aceste portofolii”, a spus prim-ministrul, marţi, la TVR 1.

El a menţionat că plagiatul reprezintă o „formă de furt”, dar a subliniat că decizia trebuie să fie luată de către o entitate independentă.

„Sigur că plagiatul, în principiu, care este o formă de furt, nu este de apreciat. Acesta este un principiu general pe care l-am susţinut întotdeauna şi cred că îl susţine orice om raţional care înţelege ce înseamnă valoarea muncii. Dar nu am date să judec strict această situaţie. Eu sper că într-o formă sau alta o entitate independentă va certifica dacă acest plagiat este real sau nu. Dar astăzi domnul ministru înţeleg că nu mai predă nici la universitate şi nu mai are un efect obţinerea acestui doctorat în cariera dânsului”, a declarat Bolojan.

O analiză PressOne, realizată de Emilia Şercan, arată că „mai mult de jumătate din teza de doctorat în Drept a ministrului Justiţiei, Radu Marinescu, este plagiată”.

Urmărește mai jos live-text

Rep: Ați preluat interimar conducerea ministerului educației. De ce a fost nevoie să vă asumați dvs interimatul?

Ilie Bolojan: Demsia domnului ministru David s-a suprapus cu Sărbătorile. Aveam varianta să găsim o soluție rapidă sau intermimat, am mers pe a doua variantă. Până la sfârșitul acestei luni venim cu o propunere, să poată lucra la pregătirea bugetului care ar urma să fie adoptat în a doua jumătate a lunii februarie.

Rep: E adevărat că nu prea se înghesuie nimeni la acest portofoliu?

Ilie Bolojan: Nu e vorba de înghesuială. În acești ani dificili nu e ușor să ai responsabilități în domenii care au trecut prin reforme, dar convingerea mea e că vom găsi o propunere bună. De ceea ce se întâmplă în educație depinde viitorul copiiilor noștri.

Sunt valabile ambele ipoteze (tehnocrat sau din zona politică), conducerea PNL va veni cu o propunere în urma acestei analize. În condțiile în care trebuie să iei măsuri care nu sună bine, riști că această crediblitate să fie afectată, ai venit ministru care nu este potrivit, e nevoie să corectezi lucruri, să faci economii. Asta a făcut și dl ministru David și se cuvine să-i mulțumesc pentru sacrificiu care l-a făcut.

Rep: Radu Marinescu este acuzat de Emilia Șercan că și-a plagiat o parte consistenă din teza de doctorat. Cunoașteți situația?

Ilie Bolojan: Am avut o discuție în această dimineață cu dl ministru. Lucrurile de care e acuzat nu s-au întâmplat în mandatul de ministru, încerc să-mi evaluez colegii pentru ce fac în mandatul de ministru. Plagiatul în principiu care e o formă de furt nu este de apreciat.

Dar nu am date să judec strict în această situație. Sper că o entitate independentă va certifica dacă este plagiat sau nu. Domnul ministru nu mai predă la universitate, nu mai are un efect. Orice om care ocupă o funcție publică, chiar în sectorul privat, este performat și în funcție de autoritatea pe care o are. Dacă ne pierdem autoritatea riscul să nu mai fim performanți este destul de mare.

Rep: Au existat două demisii Dragoș Anastasiu și Ionuț Moșteanu. Nu ar trebui aplicată aceeași unitate de măsură și în cazul ministrului justiției?

Bolojan: Sunt aspecte care țin de evaluarea personală, politică, în așa fel încât guvernul să funcționeze pentru a asigura o stabilitate în România. În condiții normale, concursul declanșat ar trebuie să fie cât se poate de corect și obiectiv. Cei din lumea politică și din justiție au o încredere scăzută în ochii românilor. Trebuie să recâștigăm credibilitatea.

Rep: În ce situație ar trebui să demisioneze?

Bolojan: Este o acuzație, se intră într-o zonă de speculații, se leagă de cronologia în care a apărut…

Rep: Coaliția se va întâlni săptămâna viitoare să ia o decizie finală legată de reducerea cheltuielilor în administrația publică. Sunteți încrezător:?

Bolojan: România a avut deficit de 9, 4%, până la jumătatea anului trecut nu s-au luat măsuri. Dacă nu luam măsuri riscam să ni se suspende fondurile europene. Prin măsurile adoptate, nepopulare, am reușit să echilibrăm lucrurile și să ne  recâștigăm credibilitatea ca țară. Anul acesta terminăm cu deficit sub cel programat de 8, 4%. Ca anul viitor să ajungem la ținta asumată de 6, 2 maxim 6, 4, trebuie să adoptăm acest pachet de reducere a  cheltuielilor în administrației.

Banii care se încasează din majorarea taxelor să se ducă în investiții, nu pe salariile unor persoane. Trebuie să adoptat acest pachet, altfel bugetul nu se poate închide în acești parametrii.

Tot ce nu se face la timp înseamnă cheltuieli mai mari, prelungirea problemelor. Anul acesta nu mai trebuie să creștem impozite și taxe. Aparatul public trebuie să contribuie la efortul pe care îl fac toți românii. Inflația va fi stabilitate. În a doua jumătate a anului să luăm măsuri de relansare economică.

Rep: Cum va arăta această reformă? Se discută de reducera cu 10%.

Bolojan: Așa cum am procedat la finalul anului trecut, elementele de bază sunt stabilite. Am convenit și aspectele tehnice, mai e nevoie de o validare a acestor detalii săptămâna viitoare. În baza auditării să se ia deciziile de reducere de cheltuieli acolo unde este necesar și se impune acest lucru. În domeniul educației nu se mai justifică să faci încă o reducere. La Senat nu se mai justifică să faci încă o reducere.

În condițiile în care avem sistemele de pensionare anticipate ( la 50 de ani) doar puțin peste jumătatea activă a României lucrează în economie. Nu putem avea un sistem de pensii dacă nu facem ca mai mulți oameni să lucreze în economie, dacă nu creștem vârsta de pensionare. Trebuie să eliminăm din economie absenteismul. Plăteam anul trecut 1, 6 mld de euro concedii medicale. Când era punte aveam o explozie de concedii medicale care invalida orice statistică. O parte din aceste concedii sunt date fără fundament medical.

Am întărit autoritatea de control a Casei asupra medicilor care eliberează aceste adeverințe. Doar având mai mulți oameni în economie puteam avea o economie mai competitivă.

Rep: De ce dacă sunt multe fraude în sistem nu anchetați aceste fraude, plătesc toți cei care pe bună drepate au nevoie de concediu.

Bolojan: Această măsură este una temporară, pe doi ani de zile. În ultimele luni economia a fost de 100 de milioane de lei pe lună. Acești bani nu ia guvernul să-i ducă în altă parte. Tot ce s-a economisit a rămas în sănătate. Casa de Sănătate are dispoziții clare să verifice pe baza unor analize de risc concediile medicale care ies din orice fel de grafic în așa fel încât cei care abuzează să achite nota de plată iar în cazul medicilor trebuie să existe o răspundere, nu se poate altfel.

Rep: Majorarea impozitelor pe proprietate. Ați fost criticat de primarii de la PSD si chiar de la PNL că au preluat nemulțumirea publică, ei nefiind responsabil pentru majorarea impozitelor.

Bolojan: am avut nenumărate discuții cu reprezentanții administrației locale, inclusiv creșterea impozitelor pe proprietate la persoanele fizice. A fost o necesitate să luăm aceste măsuri. Impozitele pe proprietate sunt contribuția cetățenilor la infrastructura acelei localități. Ai o casă undeva, impozitul pe casă este contribuția ta la drumul asfaltat, apă și canalizare, gaz, iluminat electric, serviciile publice, o școală bună, creșă, un dispensar. Impozitul pe proprietat în toată lumea e venit la autoritatea locală. În România acest impozit reprezintă 0, 55 la sută din PiB întimp ce media în țările europene de de trei ori mai mare, de 1, 8 % din PiB.

România s-a angajat să corecteze această situație. Normal că nimeni nu vrea să dea vești proaste. Am fost primar, nimeni nu vrea să plătească o parcare în plus, impozite pe proprietate în plus. Dacă nu am fi ridicat aceste taxe, este o creștere generală de aproximativ 70%. Sună mult în procent. Dar ai plătit 30 de euro pe proprietate și acum plătești 45 de euro sau 50 de euro. În procent este mare, dar aportul nu e atât de mare. Este încă destul de mic față de ce se întâmplă în alte țări.

Acum de exemplu s-a considerat că un mp în zona de urban este undeva la 500 de euro. În reședinețele  de județ depășește 1000 de euro.

Rep: Asta înseamnă că atunci când se va trece la prețul de piață aceste impozite vor crește din nou?

Bolojan: România s-a angajat că până în 2027 le va alinia la prețul de piață. Se face o bază de date pe localități, pe orașe, cu cât sunt mai multe tranzacții datele sunt mai corecte. Neimpunând aceste impozite la valori de piață s-au pierdut sume foarte mari ca venituri la administrație. Aceste sume sunt venituri importante.

Rep: Sunt blocuri fără căldură și apă caldă. Plătim mai mult dar serviciile sunt în continuare proaste.

Bolojan: Am plătit niște bani, trebuie să știm ce se întâmplă cu banii noștri. Primarii nu risipesc banii, nu au armate de angajați. Orice om rațional vede dacă lucrurile se schimbă în fiecare an sau nu. Atunci trebuie să procedeze la  vot în consecință.

Azi domnul ministru al dezvoltării a inaugurat o creșă în județul Prahova. Costul este valoare impozitelor pe proprietate cumulate pe zece ani de zile. Dacă guvernul României nu ar face transferuri importante an de an, dar acești bani  țara noastră îi împrumută, nu îi are. Plătește dobânzi foarte mari. Ăsta e costul autostrăzii de  la București la  Pașcani, doar dobânzile înseamnă valoarea acestei autostrăzi.

Această creștere de impozite trebuie dublată de reforma în administrație.

Rep: Veți avea ca prioritate punerea în practică rezultatul acelui referndum din București? Domnu Ciucu făcea referire ca refendemul să se vadă în buget?

Bolojan: Va fi o scădere de sume care se va transfera către autoritățile locale. Un primar PSD, PNL, UDMR, are aceleași probleme, aceleași nemulțumiril Nu acționează de pe același calapod politic, și eu am fost primar și știu despre ce e vorba.

Să respectăm voința bucureștenilor ca Primăria Generală să nu fie o primărie falimentară. Și ei trebuie să facă economiile pe care le pot face. Să creăm condiții de dezvoltare.

Pachetul pe administrație care trebuie adoptat înainte de votul bugetul transformă administrația din România.

Bugetul ar trebui să-l avem adoptat până la începutul lunii februarie.

Reporter: Ce aveți în vedere înc osntrucția acestui buget? Ce priorități aveți? Ce investițșii sunt prioritare?

Bolojan: Sunt aspecte care țin de buget, de alte legi care trebuie adoptate înainte de a avea bugetul. E important să avem un volum mare de investiții, să dezvoltăm infrastructura de exemplu, iar asta se poate face prin absorbția de fonduri europene. Bugetul de investiții se va baza în principal pe absorbția de fonduri europene, așa cum am făcut și anul acesta,. Mai mult de jumătate din banii de investiții au reprezentat fonduri europene. Și anul acesta va fi în aceeași situație.

(…)

Sunt în jur de 20 de mii de proiecte în România. În fiecare localitate sunt proiecte, în unele mai multe, în altele mai puține. Realizarea lor depinde de constructori, de consultanți, iar guvernul trebuie să asigure fluzurile de preț. Avem de asigurat niște jaloane, astfel încât să ne încasăm banii.

Trebuie să creăm condiții, să lucrăm pe partea de energie, pentru că cantitatea de energie produsă în România influențează competitivitatea firmelor românești. În acest an e cea mai mare investiție pe care ROmgaz o face în forajul din Marea Neagră. De forările din anul acesta depinde darea în folosință a zăcământului din Marea Neagră. Să venim cu niște politicipentru a susțien industria, zona din chimie, zona din îngrășăminte chimice. E necesar să finalizăm hidrocentrala de la Iernut, ne chinuim de q0 ani de zila cu firma spaniolă, să termine acea investiție. E nevoie să investim în capacități de stocare.

Reporter: Sunteți acuzat în coaliția de guvernare că această decizie de aprobare Mercosour nu a fost discutată în coaliție. Cum s-a luat decizia, pentru că s-a discutat că fermierii români vor fi victime.

Bolojan: Vă spuneam că România depinde de piețele europene. Dacă UE merge bine, economia fiind într-o bună măsură integrată în lanșțurile valorice ale economiei europene, merge și ea bine. E o strategie negociată de 25 de ani. Piața noatră de 450 de milioane de consumatori a încheiat un acord prin care se vor elimina treptat taxele vamale din America de Sud, un grup de consumatori de 260 de milioane de consumatori și s-a făcut o zonă economică ce se va dezvolta treptate, treptat. Ar trebui să fie niște beneficii importante pentru ambele părți. O piață mare îți permite să vinzi mai mult și mai ieftin, ca pentru toți să câștige. Sunt oportunități și riscuri.

Oportunități. Azi, Europa eportă produse industriale, mașini, utilaje, care sunt taxate de la 35%, până la 18, 19%. Cu toat eaceste taxe produsele sunt competitice. Dacă în următorii 10, 15% se vor reduce aceste taxe, înseamnă că trepat, produsele europene vor fi competitive pe aceste piețe. (…) Pot fi beneficii de care pot beneficia intreprindele românești.

Riscuri. După negocieri care au trenat și după ce nu s-a ajuns la o majoritate de țări care să respecte deciziile. Înainte de Cărciun a fost un Consiliu European și la acel consiliu s-a convenit că se va semna acordul. Între timp, dacă ne aducem aminte, Italia nu a fost de acord să participe la semnare, cerând o prelungire a negocierile. Au însemnat niște condiții suplimentare de siguranță pentru a scpdea riscurile pe componentă agricole. Pentru a nu avea importuri la prețuri extrem de mici. AU fost limitate cantitățile, a săczut procentul de la 8, la 5% care dacă deopșesc o cotă de piață, țările pot suspenda scutirea de taze. Ca măsură suplimentară, s-a alocat fermierilor, pentru că noi am susținut o linie de finanțare pentru ca femrierii să rămână competitivi. 3,9 miliarde de euro primește azi România pe an, pe toate componentele pe agricultură, pentru ca fermierii să rămână competitivi.

Reporter: Ce așteptări aveți pe 16 ianuarie, când se reunește CCR cu privire la reforma pensiilor magistraților?
Boloan: Să respecte deciziile pe această zonă. M-am asigurat ca acest proiect de lege care face ordine în pensiile magistraților să respecte toate reglementările și cred că este constituțional. Nu știu dacă se va lua o decizie sau nu, dar Guvernul a făcut tot pe problema de legalitate. Nicăieri în lume nu există sisteme unde oamenii se pensionează la 48 de ani și pensia e cât salariul, nu e sustenabil pentru economia românească. Este o realitate care privește și categoria militarilor, aici controlul cheltuielilor se face prin creșterea vârstei de pensionare. Cei care astăzi au vârsta de pensionare pot să își mențină actualele drepturi.

Reporter: Există un proiect pentru o rcreștere a vârstei de pensionare în MAI?

Bolojan: Noi nu ne dorim ca un val de pensii să iasă la pensie pentru că nu ne ajută nici pe noi și nici pe ei. Trebuie să găsim o soluție pentru creșterea vârstei de pensionare. Una e să stai de pază la o isntituție, poțși face asta până la 65 de ani. Și alta e să stai în fața Guvernului sau la un meci, unde trebuie să ai o constituție… Cu cât se fac aceste modificări mai repede, cu atât mai repede. România dacă vrea să se însănătoșească mai repede, trebuie să aibă mai mulți oameni pe piața muncii.

Reporter: Ultima întrebare. Au fost discuții că Nicușor Dan a stat o noapte la Paris din cauza aeronavei. S-a discutat despre posibilitatea achiziționării unui avion pentru oficialii români. Sunteți de acord, avem nevoie?

Bolojan: Aproape toate stele europene au un avion pentru oficialii statului. Și România își permite un astfel de avion. Dacă luăm în calcul avioanele pe care le-am închiriat pentru curse de acest gen în ultimii 10 ani, dacă am fi folosit banii pentru un leasing, nu am fi ieșit foarte diferit.

Să ieșim dintr-o zonă de populism. Se poate face o analiză, există domunetații pregătite de vreo 10 ani de zile, nu trebuie luate avioane foare mari, există avioane decente. Dar nu aceasta e cea mai importantă problemă a țării, să trecem aceste lucruri cu bine. Să ne menținem o stabilitate, să avem mai mult motor și mai puține claxoane. Să facem mai mult pentru țara asta, asta cred că așteaptă România.