LIVE de la ora 13:00: Dezbatere online G4Media. Care este legătura între inflație, nivelul de trai, politicile UE si politicile naționale

Europarlamentarii Daniel Buda (PPE) și Alin Mituța (Renew) vor discuta alături de jurnaliștii Elena Deacu (Economedia.ro) și Cristian Pantazi (G4Media) despre inflație și efecte asupra costului vieții în contextul crizelor suprapuse în toată Uniunea Europeană, în ultimii ani.

Dezbaterea G4Media se desfășoară vineri, de la ora 13.00, și va fi transmisă inclusiv online.

Principalele teme de dezbatere:

– Politicile economice ale UE

– Impactul PNRR

– Politicile de mediu și agricole Green Deal și From farm to fork

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Mircea Miclea: Profesorii trebuie să aibă 1.500 euro salariu net / Avem o criză de sănătate mintală

7:38

Explicațiile unui istoric despre nostalgia după ziua de 1 Mai în regimul Ceaușescu

4:31

Câteva idei despre cum să faci din grătar o masă sănătoasă

4:50

Cum eviți mirosul neplăcut la pornirea aerului condiționat în mașină

1:39

Sfaturi despre cum să faci față meselor de Paște ca să nu îți afecteze dieta

4:31

– Protecția pieței interne a UE în fața concurenței neloiale

Invitați:

Alin Mituța – europarlamentar, Renew Europe

Daniel Buda, europarlamentar PPE, vicepreședintele Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală

Elena Deacu, redactor șef Economedia

Moderator: Cristian Pantazi, jurnalist G4Media.

Evenimentul va putea fi urmărit în direct aici, pe această pagină precum și pe Youtube G4Media și Facebook G4Media, vineri 1 martie de la ora 13.00.

Cele mai importante declarații:

Daniel Buda:

• Ceea ce se putea cumpăra cu 100 de euro în urmă cu 5,6, 8 ani de zile nu se mai poate cumpăra acum. Ce se întâmplă acum în sectorul agricol se poate extrapola în orice domeniu.
• România se află în proximitatea graniței cu Ucraina și eforturile făcute de România nu sunt făcute de România. Și Germania a vut 4,2 inflație, dar România a avut probleme în gestionarea relației de vecinătate, transportul de cereale, de exemplu.
• Să fie foarte clar un lucru: PPE a fost constant partidul care a sprijinit fermierii dar și politicile de mediu. PPE a spus clar că suntem parte integrată a schimbărilor climatice, dar  fermierii sunt parte din aceste decizii. Dacă impui măsuri pe care ei nu le pot suporta consecința e de a închide fermele și de a aduce alimente din afara UE.
• Nu ar fi o problemă dacă am importa alimente din afara UE, dacă ar respecta standardele de calitate ale UE. Importăm alimente de la niște fermieri care nu respectă nici pe departe standardele de calitate pe care trebuie să le suporte fermierii europeni.
• Există riscul ca majoritatea fermierilor să-și închidă porțile.
• Ce se va întâmpla cu noua Comisie Europeană, să vedem care va fi viitoarea configurație, dar securitatea alimentară ar putea fi pusă în pericol din cauza creșterii populației la nivel mondial.
• pe mine mă interesează dacă fermierul din România are de respectat niște practici agricole, pesticide, îngrășăminte, etc, eu sunt interesat ca acel fermier din afara UE, că e din Ucraina sau din altă parte, ca acei fermieri să aibă aceleași standarde de calitate.
• Acel pui obținut cu 3,5 euro din Ucraina nu are aceeași calitate cu puiul produs în UE. Dacă pun aceste standarde foarte ridicate pentru fermierii din UE nu e normal să pun clauze în oglindă pentru produsele din afara UE, importate aici?
• Dacă nu suntem atenți la păstrarea unui echilibru, depopulăm spațiul agricol al UE și importăm produse îndoielnice din afara UE.
• România a fost dată exemplu în Comisia de Agricultură a UE, pentru transferul de cereale din Ucraina. Niciun bob de grâu ucrainean nu a intrat pe piața internă.
• E foarte important să se înțeleagă din partea consumatorului. Stăpânul nostru e consumatorul. Noi nu vrem ca el să nu greșească, aceste produse intră pe piață, sunt de o calitate îndoielnică și e bine ca acești consumatori să nu se păcălească.
• Pe anumite produse e bine să protejezi producția la nivelul Uniunii Europene.
• Înainte se scria miere din afara UE. Am institui obligativitatea să se scrie procentul din ce stat e adusă mierea. E vorba și de o conștientizarea consumatorului înainte de a lua produsul de pe raft.

Alin Mituța:

• E clar că România nu trăiește într-o bulă. Inflația e în toate țările UE, are cauze ce țin de UE dar și contextul geo-politic în care ne aflăm. (…) Pe de altă parte nu aș pune nivelul de inflație record din România nu l-aș lega de contextul European. nu se explică de ce România are de două ori rata de inflație față de UE. Cei mai mulți analiști explică asta prin măsurile naționale luate.
• Când vorbim de politicile de mediu și Green Deal de multe ori în România avem impresia că e un moft impus de Bruxelles. Realitatea e că România e una din țările cele mai afectată de schimbările climatice. Avem zone întregi deșertificate, avem Sahara Olteniei, și cred că România are interesul ca politicile Green Deal să fie respectate. Ne gândim cum să adaptăm în viitorul mandat politicile de mediu cu realitățile din teren.
• Cred că nu uităm să punem sub semnul întrebării direcții spre care mergem. Cred că în acest mandat toată legislația Green Deal a fost adoptată, în viitorii 5 ani se va vorbi de implementarea acestei legislații.
• E clar că pe partea dreaptă a eșichierului politic, mai ales pe partea populistă, există o mare problemă pe aceste politici green-deal și dacă va crește această tabără,, multe target-uri ar putea fi revizuite. Sper să nu se întâmple asta.
• Deja luăm măsuri care privesc activitatea fermierilor. (…) Probabil că în viitor se vor calma și cred că inclusiv cu ajutor financiar din partea UE, inclusiv în România fermierii se vor găsi într-o situație mai bună.
• Cred că cuântul cel mai important aici este echilibru. trebuie să avem o deschidere către celelalte părți ale lumii, dar ep de altă parte, aceste acorduri trebuie echilibrate în sensul în acre produsele care vin în UE să îndeplineasc aceleași standarde.
• Mierea, de exemplu, e un produs foarte mult contrafăcut la nivel european. De curând am adoptat o legislație care merge îna ceastă direcție, un sistem de mult mai clar de etichetare, pentru a ști exact ce consumăm.
• Un alt exemplu e taxa de ajustare a carbonului la frontieră. produsele care emit mult dioxid de carbon, ciment, să nu intre în UE, decât în aceleași condiții cu cele din UE, trebuie să plătească o taxă similară similară cu ce plătesc producătorii europeni.
• E o problemă și cu standardele de caliatte, inclsuiv la alimente, în interiorul UE. E responsabilitatea autorităților naționale să facă verificări și să se asigure ca produsele consumate în România sunt la aceleași standarde cu cele consumate în restul statelor europene.
• Să avem acorduri de liber schimb, dar la un nivel de calitate al produselor foarte ridicat.

Elena Deacu:

• Ce a făcut România prin plafonarea prețurilor nu a dus la scăderea prețurilor, ci au rămas, per total, la un nivel ridicat.
• Noi am păstrat o schemă la energie foarte generoasă care subvenționează prețuri mari, iar prețurile mari la energie aduc o inflație foarte mare în România. Am avut o majorare a pensiilor la începutul anului, care a avut un impact foarte mare în consum.
• Cel mai puternic impact a fost suferit de mediul privat din agricultură car ea trebuit să se adapteze la schimbările climatice, dar și de companiile care au investit în medii sustenabile de producere a energiei. Ritmul este insfucient dfață de nivelul solicitat de green-deal. Toate aceste politici, ritmul lor de implementare ar trebui adaptat la piață
• Cred că mediul privat apreciază nivelul de calitate însă probabil, acesta afectează nivelul de competitivitate. Nu e ușor să lupți cu ceilalți producători europene, mai ales din România, unde este mai fragmentat. Mult mai greu e să lupți cu producătorul din afara UE, unde nivelul de calitate este foarte slab.

Săptămâna trecută, G4Media a organizat o dezbatere pe tema conducerii UE pentru următorii 5 ani, în care s-a discutat inclusiv posibilitatea ca președintele României, Klaus Iohannis, să ocupe o poziție importantă în vârful alianțelor europene.

Detalii legate de această discuție, se pot vedea aici.

Evenimentul face parte din proiectul co-finanțat de Uniunea Europeană (Parlamentul European prin DG Communication): „EuroVOT: learning from the crises, shaping the future”. Obiectivul principal al proiectului este prezentarea importanței alegerilor europarlamentare din 2024 și încurajarea votului, prin contracararea tendințelor anti-europene în creștere și a faptului că suprapunerea crizelor din România a dus la creșterea rapidă a discursului conspiraționist și a pozițiilor anti-europene, respectiv răspunsul UE și soluțiile identificate la nivel european la soluționarea provocărilor actuale: creșterea inflației și costului vieții, securitatea energetică, GreenDeal și tranziția la energia verde, amenințările de securitate în contextul conflictului de la granița de Est a UE.