Liderii UE sunt deciși să evite un al doilea lockdown, cu efecte catastrofale în economie

Zone comerciale pustii, întreprinderi şi magazine închise – mulţi europeni n-au uitat încă măsurile dure impuse de autorităţi pentru a frâna răspândirea coronavirusului. Guvernele vor să evite astfel de restricţii, scrie Mirjam Benecke pentru Deutsche Welle.

Şefii de stat şi de guvern ai UE sunt ferm hotărâţi să preîntâmpine un al doilea lockdown, calificând consecinţele celui dintâi drept „catastrofale”, „dezastruoase” şi „devastatoare”. Pentru a frâna răspândirea noului coronavirus, în primăvară, aproape pretutindeni în Europa viaţa publică a încrememit. Apoi, în lunile de vacanţă din vară, situaţia s-a relaxat substanţial. De câteva săptămâni, însă, numărul infectărilor cu coronavirus a început iar să crească – în aproape toate ţările de pe continent.

Potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), zilnic se înregistrează, la nivel european, între 40.000 şi 50.000 de noi cazuri. Şi nu doar pentru că pretutindeni se testează la o scară mai largă. „Cifrele lunii septembrie ar trebui să fie un semnal de alarmă pentru noi toţi”, a explicat directorul OMS pentru Europa, Hans Kluge. Numărul de noi infectări depistate săptămânal îl depăşeşte între timp pe cel din perioada de vârf, din martie.

Calea restricţiilor regionale

Odată cu creşterea numărului de infectări sporeşte şi teama de un al doilea lockdown. Mai ales în Spania şi Franţa, restricţiile impuse în primăvară au avut consecinţe grave pentru economie. Şi tocmai în aceste ţări, COVID-19 se răspândeşte din nou cu repeziciune. Franţa încearcă, pe cât se poate, să evite măsuri drastice în oraşele cele mai afectate de pandemie, precum Paris, Marsilia, Bordeaux, Nisa şi Toulouse. Există, totuşi, o serie de măsuri în vigoare, cum ar fi interzicerea întrunirilor, limitarea vizitelor în cămine de bătrâni sau închiderea mai devreme decât de obicei a barurilor. În Paris şi câteva alte regiuni este obligatorie purtarea măştii de protecţie după părăsirea locuinţei proprii.

Măsuri drastice de protecţie intră în vigoare începând de astăzi în capitala Spaniei. În şase cartiere din Madrid şi şapte comune limitrofe este interzis accesul. În plus, localnicii nu au voie să le părăsească decât pentru a ajunge la locul de muncă, pentru a merge la medic, la şcoală sau în cazul unei citaţii judecătoreşti. Măsuri similare au fost adoptate şi în alte zone ale Spaniei, ca de pildă în Mallorca. E vorba, concret, de reginile în care numărul de noi infectări înregistrate în decurs de 14 zile este de peste 1000 la 100.000 de locuitori. Aceasta este „o cifră extrem de critică”, a subliniat preşedinta Comunităţii Madrid, Isabel Díaz Ayuso. În Germania, de exemplu, aşa-numitul indice pentru un interval de şapte zile se ridică în prezent la 13. „Vrem totuşi să evităm un lockdown complet, pentru că ar însemna un regres şi dezastru pentru economia noastră”, a subliniat Ayuso. „Dacă respectăm cu toţii noile reguli în vigoare, atunci regiunea noastră îşi va reveni repede”, a adăugat ea.

Nu doar în sudul Europei consecinţele unor restricţii drastice anti-Covid ar fi catastrofale. Şi în Germania, experţii avertizează faţă de posibile falimente în masă. „O cincime dintre companii îşi consideră deja existenţa ameninţată de coronavirus”, subliniază preşedintele asociaţiei IMM-urilor din Germania, Mario Ohoven.

Deşi numărul noilor infectări cu coronavirus creşte şi în Germania, nu se întrevede revenirea la restricţiile dure din primăvară. Imperativul momentului, în această toamnă, este „responsabilitatea individuală”, a declarat, la începutul lunii, ministrul german al Sănătăţii, Jens Spahn. „Şi dacă reuşim acest lucru, atunci cred că nu va fi nevoie să discutăm despre lockdown”, a mai spus Spahn. Va fi nevoie, însă, a mai arătat ministrul Sănătăţii, de intervenţii consecvente, în focarele regionale de infecţie.

Nici Ministerul german de Finanţe nu ia în calcul impunerea unui al doilea lockdown. În proiectul de buget pe 2021 este prevăzută contractarea de datorii în valoare de aproximativ 96 de miliarde de euro datorate crizei coronavirus. Toate calculele făcute exclud un nou lockdown.

Marea Britanie este pregătită pentru un al doilea lockdown

Situaţia din Marea Britanie e alta. Ministrul britanic al Sănătăţii, Matt Hancock, declara cu câteva zile în urmă la BBC: „Vrem să evităm un lockdown naţional, dar suntem pregătiţi pentru astfel de măsuri.” Marea Britanie este, cu cele aproape 42.000 de decese cauzate de coronavirus, ţara cea mai afectată de pandemie din Europa. În ultima vreme iau amploare cazurile de infectări şi numărul pacienţilor Covid din clinicile britanice. De o săptămână au fost înăsprite considerabil, din acest motiv, măsurile de protecţie. Şi aici, ca peste tot în Europa, lupta contra Covid-19 se duce mai ales la nivel local, acolo unde izbucnesc focarele de infecţie. În Birmingham, Glasgow şi alte mari oraşe ale ţării, persoane din locuinţe diferite nu au voie să se întâlnească în spaţii închise, parţial nici în aer liber.

Experţii recomandă un lockdown de două săptămâni

Cercetători britanici de la „Scientific Advisory Group for Emergencies” au recomandat guvernului de la Londra să impună, pe timpul vacanţei de toamnă din octombrie, un lockdown de două săptămâni, în care oamenii să rămână acasă şi să evite contactul cu alte persoane. Deoarece şcolile sunt oricum închise o săptămână, şapte zile în plus nu vor avea consecinţe majore asupra educaţiei, a estimat unul dintre cercetători într-un interviu acordat „Finanical Times”.

Nimeni în Europa nu-şi doreşte un al doilea lockdown ca în Israel. Responsabilii politici apelează la populaţie să respecte regulile în vigoare la nivel local şi să dea, în general, dovadă de disciplină. „Ne aflăm în faţa unui punct de cotitură şi totul depinde de noi”, a declarat duminică ministrul britanic al Sănătăţii, Matt Hancock, postului Sky News. „Fie respectăm regulile cu toţii, fie ne vedem nevoiţi să înăsprim măsurile”.

Foto: Filtre ale poliției în plină carantină (Sursa: G4Media.ro)