Liderii europeni se reunesc pe 1 octombrie pentru a avansa în planul de reînarmare a UE şi a consolida ajutorul pentru Ucraina

 Preşedintele Consiliului European, Antonio Costa, se va întâlni cu liderii europeni pe 1 octombrie la Copenhaga pentru a aprofunda apărarea comună europeană, pentru a avansa în planul de reînarmare a Europei la orizontul anului 2030 şi pentru a consolida ajutorul oferit Ucrainei în războiul cu Rusia, relatează vineri agenţia de știri EFE, citată de Agerpres.

„Recentele încălcări de către Rusia ale spaţiului aerian în Polonia şi România ne reamintesc dur că trebuie să accelerăm şi să ne aprofundăm eforturile”, a indicat Antonio Costa în scrisoarea de invitaţie adresată liderilor statelor membre ale UE.

„Direcţia este clară (…), construim o Europă capabilă să răspundă eficient, autonom şi comun ameninţărilor prezente şi viitoare. Ambiţia pe care ne-am fixat-o, de a consolida decisiv pregătirea comună de apărare a Europei până în 2030, întruchipează acest angajament”, mai afirmă preşedintele Consiliului European.

Noua strategie de reînarmare a UE, prezentată de Comisia Europeană în martie, îşi propune ca statele membre să-şi crească exponenţial cheltuielile militare. Mai exact, planul prevede mobilizarea în următorii patru ani a circa 800 de miliarde de euro pentru reînarmarea blocului comunitar şi oferirea de ajutor militar Ucrainei.

Executivul comunitar a stabilit în cadrul acestui plan să nu mai ia în calcul în procedurile sale de deficit excesiv împotriva statele membre ale UE un procent de 1,5% din PIB, dacă fonduri echivalente acestui procent sunt alocate suplimentării bugetelor apărării.

Va fi astfel creat un „spaţiu fiscal” prin care statele UE vor putea mobiliza circa 650 de miliarde de euro fonduri suplimentare pentru înarmare în următorii patru ani. Totuşi, aceste fonduri se vor reflecta în creşterea datoriilor publice şi în deficitele bugetare ale statelor UE, singura facilitate fiind că ele vor fi excluse de Comisia Europeană din calculele sale privind deficitul.

Diferenţa de 150 de miliarde de euro din acest plan va consta în împrumuturi acordate statelor membre pentru investiţii în sectorul apărării, în cadrul iniţiativei SAFE (Security Action for Europe).

Pe de altă parte, Consiliul UE, ce reuneşte statele membre, a aprobat joi o iniţiativă prin care guvernele statelor UE vor putea redirecţiona către apărare bani din fondurile de coeziune, adică din fondurile europene destinate reducerii decalajelor de dezvolare dintre regiunile europene.

„Acum este momentul să avansăm mai mult”, a mai afirmat Antonio Costa, care le-a cerut liderilor europeni să-şi axeze dezbaterea pe „măsuri concrete” şi pe obţinerea unei „înţelegeri comune” pentru a avansa în obiectivul apărării europene.

Liderii statelor membre sunt de asemenea aşteptaţi să discute despre sporirea capacităţilor militare, simplificarea şi extinderea industriei europene de apărare, precum şi strategii de consolidare a sprijinului pentru flancul estic.

După ce drone ruseşti au pătruns săptămâna trecută în spaţiul aerian al Poloniei şi României, NATO a creat o nouă iniţiativă militară, denumită „Santinela Estică”, menită să consolideze apărarea flancului estic al Alianţei.

Discuţiile la întâlnirea liderilor europeni din 1 octombrie se vor concentra de asemenea pe ajutorul oferit Ucrainei, a mai transmis preşedintele Consiliului European.

„UE şi statele sale membre au fost lideri în oferirea de sprijin economic, militar şi politic crucial Ucrainei. Sugerez să ne concentrăm asupra modului în care să continuăm sprijinul nostru pentru Ucraina într-o formă fiabilă şi previzibilă”, în special asupra „modului în care să continuăm să sprijinim forţele armate ucrainene ca principală garanţie a suveranităţii şi securităţii ţării, sporind în acelaşi timp presiunea asupra Rusiei, inclusiv prin consolidarea sancţiunilor”, a indicat Antonio Costa în aceeaşi scrisoare.

El a adăugat că apărarea europeană şi Ucraina vor fi din nou teme de discuţie la următorul summit european ordinar ce va avea loc la Bruxelles la sfârşitul lunii octombrie, unde speră că abordarea comună va fi oficializată.