Legea turismului a fost adoptată tacit de Senat: Site-urile de turism nu mai au voie să promoveze spații de cazare neînregistrate, iar clasificarea unităților de cazare trece de la minister la primării

Proiectul legii turismului, inițiat de guvern, a fost adoptat tacit de Senat după ce aleșii din Camera superioară nu au dezbătut în termenul legal inițiativa. Legea urmează să fie transmisă Camerei Deputaților, care este forul decizional.

Poriectul de act normativ a fost adoptat pe 24 aprilie de Guvern, printre cele mai importante prevederi ale acestuia numărându-se interdicția impusă site-urilor sau platformelor dedicate închirierii de spații de cazare de a nu promova anunțurile pentru structuri neînregistrate sau neclasificate, dar și o serie de măsuri de descentralizare, precum transferul în competența autorităților locale a clasificării unităților de cazare, a omologării pârtiilor și traseelor turistice sau a autorizării plajelor.

Principalele prevederi ale proiectului de lege a turismului: 

• Descentralizare: autoritățile locale primesc competențe pentru:
  • clasificarea unităților de cazare
  • omologarea pârtiilor și traseelor turistice
  • autorizarea plajelor
  • avizarea documentațiilor pentru construcții
  • atestare ghizi
• Mistery guest:
  • Verifică operatorul economic
  • Nu este obligat să prezinte legitimația de control
  • Clientul misterios transmite actul de control operatorului economic la finalul verificării activității turistice
• Obligativitatea site-urilor sau platformelor dedicate închirierii de spații de cazare de a nu promova anunțurile pentru structuri neînregistrate sau neclasificate
• Hotelierii care dețin structuri de cazare în apropiere de plajă au drept de preferință la preț egal pentru închirierea plajelor din vecinătate

Printre alte elemente cuprinse în legea turismului se numără înfiinţarea Organizaţiilor de Management al Destinaţiei (OMD), Sistemul Informatic de Evidenţă a Activităţii de Turism din România (SIEATR), precum şi redeschiderea birourilor externe de promovare turistică.

„Astăzi, putem spune că avem un act normativ care simplifică legislaţia din acest sector, dar care este extrem de important având în vedere că urmăreşte şi colectarea de date statistice corecte despre circulaţia turiştilor din România, dar care nu presupune colectarea datelor cu caracter personal. Totodată, în legea turismului este prevăzută şi înfiinţarea Organizaţiilor de Management al Destinaţiei, un alt punct din Programul de Guvernare. Astfel, încurajăm parteneriatul dintre mediul privat şi cel public, prin intermediul căruia se vor stabili priorităţile de promovare a zonelor turistice”, a declarat ministrul Turismului, Bogdan Trif la momentul respectiv.

Ministrul a detaliat unele prevederi precum „mystery guest” descentralizarea unor competenţe.

„Legea turismului a fost o prioritate, (…) având în vedere că în acest sector extrem de dinamic existau reglementări şi de peste 20 de ani. Era nevoie de o actualizare, dar, în acelaşi timp, acest act normativ a reuşit să înglobeze mare parte din aceste reglementări din sector. Legea turismului stabileşte pentru prima dată direcţii importante pentru acest sector, astfel că în actul normativ este prevăzută înfiinţarea organizaţiilor de management al destinaţiilor. De asemenea, este prevăzut şi sistemul informatic de evidenţă a activităţilor de turism, dreptul de preferinţă, închirierea plajelor turistice pentru hotelurile care sunt în vecinătatea Mării Negre, dar şi redeschiderea birourilor de promovare externă turistică”, a afirmat Trif, într-o conferinţă de presă la Palatul Victoria.

Ministrul a explicat că organizaţiile de management al destinaţiilor reprezintă o formulă de parteneriat între autorităţile publice locale şi mediul privat cu ajutorul cărora se vor stabili priorităţile de promovare şi cum vor fi cheltuite taxele speciale de promovare percepute de autorităţi de la hotelieri şi de la operatorii economici în turism.

„Este foarte important ca atât mediul privat, cât şi autorităţile publice să fie parteneri să discute despre mecanismele care pot conduce la atragerea unui cât mai mare număr de turişti”, a mai spus Trif.

El a adăugat că sistemul informatic de evidenţă a activităţii de turism va asigura „o radiografie reală a gradului de ocupare a structurilor turistice”.

„Trebuie punctat aici că Ministerul Turismului nu va colecta date cu caracter personal. Prin acest sistem se vor folosi doar date referitoare la ţara de origine, sex, vârsta şi durata sejurului”, a completat Trif.

Potrivit acestuia, noua lege a turismului stabileşte şi descentralizarea unor competenţe ale Ministerului Turismului – clasificările unităţilor de cazare, atestarea ghizilor de turism, omologarea pârtiilor şi traseelor turistice, dar şi autorizarea plajelor vor fi emise de către autorităţile publice locale.

Bogdan Trif a precizat că proiectul introduce şi noi metode de control în domeniu.

„În noua lege a turismului sunt şi noutăţi în domeniu, cum ar fi noile metode de control tip ‘mystery guest’. Aceasta este o măsură în plus prin care Ministerul Turismului se va putea asigura că nivelul serviciilor turistice este la standarde corespunzătoare. Practic, inspectorii de control de la Ministerul Turismului vor putea efectua controale fără să-şi decline identitatea până la sfârşitul controlului pentru a beneficia de o experienţă reală a oricărui turist”, a explicat ministrul.

O altă prevedere introduce obligativitatea pentru administratorii site-urilor sau platformelor dedicate închirierii de spaţii de cazare de a nu promova anunţurile pentru structuri neclasificate sau neînregistrate.

„Era o problemă extrem de spinoasă care afecta inclusiv mediul privat, dar şi calitatea serviciilor pe care le ofereau turiştilor. O să avem sancţiuni extrem de drastice pentru cei care promovează pe site-uri sau sub alt mod aceste structuri neclasificate”, a afirmat Trif.

Noua lege introduce şi „un registru central al patrimoniului turistic în care se vor regăsi toate resursele naturale, cât şi cele antropice, care pot reprezenta o atracţie pentru turişti”.

O altă prevedere, a adăugat ministrul Turismului, se referă la dreptul de preferinţă al hotelierilor care au spaţii de cazare în vecinătatea plajelor Mării Negre, aceştia urmând să aibă prioritate la închirierea plajelor.

Călin Ile, preşedintele Federaţiei Industriei Hoteliere din România, a declarat și el în luna aprilie că adoptarea în Guvern a proiectului noii legi a turismului reprezintă „un moment istoric”.

„Cred că de peste 20 ani încercăm să închidem acest subiect privind legea turismului. Eu reprezint un patronat, practic prima organizaţie patronală din turismul românesc, înfiinţată în aprilie ’90, Federaţia Industriei Hoteliere din România, a cărei menire principală este de a avea continuu un dialog constructiv, un dialog eficient cu autorităţile publice pentru a reuşi să performăm în turismul românesc. Vrem să trecem de la celebra frază: ‘România are potenţial în turism’ la fraza: ‘România are rezultate în turism’”, a spus Ile.

El a salutat introducerea voucherelor de vacanţă şi reducerea fiscalităţii în domeniu la 5%. „România a devenit mult mai atractivă pentru investitori, apetitul investitorilor în turism a crescut, astfel încât astăzi v-aş putea spune că sunt circa 25 de hoteluri în construcţie sau în proiect care urmează să se deschidă în următorii doi ani, lucru care nu s-a întâmplat dinainte de criză, apetitul pentru investiţii, astăzi, e mai mare decât, să spunem, în 2007, 2008 „, a susţinut Călin Ile.

Potrivit acestuia, proiectul noii legi este menit să aducă o simplificare a activităţii. „Am salutat faptul că am ajuns la acest moment, nu i-aş spune de final, (…) e un alt început, am terminat acest cadru legal, dar împreună ne vom pune umăr la umăr să lucrăm la acele metodologii, în număr de 18 dacă nu greşesc, care ar trebui să ducă la o aplicabilitate uşoară a acestei legi, care, în final, ar trebui să ducă la creşterea performanţelor României în turism”, a afirmat Ile.