Legea privind executorii judecătoreşti a fost declarată neconstituţională / Curtea Constituțională a admis sesizarea fostului preşedinte Klaus Iohannis

Curtea Constituţională a României (CCR) a admis, vineri, sesizarea fostului preşedinte Klaus Iohannis în cazul Legii privind executorii judecătoreşti, stabilind că actul normativ este neconstituţional, transmite Agerpres.

Potrivit unui comunicat al CCR transmis AGERPRES, judecătorii constituţionali, cu unanimitate de voturi, au admis obiecţia de neconstituţionalitate şi au constatat că Legea pentru modificarea şi completarea Legii 188/2000 privind executorii judecătoreşti este neconstituţională în ansamblul său.

„În esenţă, art.VIII din legea criticată încalcă art.1 alin.(5), art.61 alin.(2) şi art.75 din Constituţie, respectiv principiul legalităţii sub aspectul principiului unicităţii de reglementare şi principiul bicameralismului, deoarece produce efecte în ceea ce priveşte administrarea arhivei notarilor publici fără a avea nicio legătură cu statutul executorilor judecătoreşti, reglementat prin Legea nr.188/2000, modificat şi completat prin legea supusă controlului. De asemenea, neconcordanţa titlului cu conţinutul legii aduce atingere art.1 alin.(5) din Constituţie, deoarece extinderea obiectului de reglementare ar fi trebuit mai întâi realizată prin titlu care fixează obiectul său de reglementare, neputând să existe o relaţie de neconcordanţă între titlu şi conţinutul efectiv al legii”, arată instanţa constituţională.

Totodată, sursa citată precizează că art.I pct.9 (cu referire la art.125) reglementează o excepţie de schimbare a sediului executorului judecătoresc din circumscripţia unei judecătorii în circumscripţia altei judecătorii fără susţinerea unui concurs şi priveşte exercitarea funcţiei de executor judecătoresc.

„Art.I pct.67 (cu referire la art.63 alin. 5) reglementează încredinţarea arhivei executorilor judecătoreşti unor operatori economici autorizaţi conform Legii Arhivelor Naţionale nr.16/1996, selectaţi prin grija Camerelor, în condiţiile în care arhiva executorilor judecătoreşti este proprietatea statului. Art.I pct.12 [cu referire la art.15 alin.(1) lit.a)] modifică una dintre condiţiile de acces în funcţie cu privire la cetăţenie. Art.I pct.56 [cu referire la art.483] modifică procedura răspunderii disciplinare şi elimină calea de atac a recursului împotriva hotărârii pronunţate în primă instanţă în materie disciplinară”, spune CCR.

Instanţa constituţională adaugă că toate aceste modificări aduse legii criticate în Camera Deputaţilor duc la o deosebire „majoră, substanţială, de conţinut juridic” a acesteia, ceea ce determină „o configuraţie semnificativ diferită” între formele adoptate de cele două Camere ale Parlamentului, cu consecinţa încălcării de către lege, în ansamblul său, a principiului bicameralismului, respectiv a art.61 alin.(2) şi art.75 din Constituţie.