Legea care permite subconcesionarea bunurilor publice ale statului prin atribuire directă, declarată constituțională / Aprobarea subconcesionării se face de către Guvern, Consiliile locale, judeţene sau Consiliul General al Municipiului Bucureşti

Curtea Constituţională a României a respins, miercuri, sesizarea USR şi Forţa Dreptei în legătură cu legea care permite subconcesionarea bunurilor publice ale statului prin atribuire directă, relatează Agerpres.

Potrivit unui comunicat al CCR transmis, miercuri, cu unanimitate de voturi, judecătorii constituţionali au respins, ca neîntemeiată, obiecţia de neconstituţionalitate şi au constatat că dispoziţiile articolului unic pct.1-4 din Legea pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului 57/2019 privind Codul administrativ sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

În esenţă, Curtea a reţinut că, din analiza condiţiilor impuse prin art.315 ind.1, ce urmează să fie introdus prin legea criticată în cuprinsul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului 57/2019, rezultă că nu se realizează un transfer al deciziei cu privire la subconcesionare de la o autoritate publică spre o entitate privată şi, totodată, se instituie o serie de exigenţe procedurale menite să creeze garanţii suficient de puternice cu privire la bunurile aflate în proprietatea publică a statului sau unităţilor administrativ-teritoriale, în concordanţă cu art.136 alin.(2) şi (4) din Constituţie.

„Astfel, aprobarea subconcesionării se face de către Guvern, Consiliile locale, judeţene sau Consiliul General al Municipiului Bucureşti, prin hotărâre, pe baza unui studiu de oportunitate, aprobat, la rândul său, tot prin hotărâre a autorităţilor publice care au calitatea de concendent în contractul de concesiune”, se precizează în comunicat.

Totodată, Curtea spune că a observat că noua reglementare translatează, în mod corespunzător pentru subconcesionare, toate regulile instituite pentru concesionare de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului 57/2019 privind Codul administrativ.

USR transmitea într-un comunicat remis AGERPRES la mijlocul lunii decembrie că, în baza acestei legi, bunurile publice „vor putea fi date direct pe mâna băieţilor deştepţi”.

„Coaliţia PNL-PSD vrea să reînvie subconcesionările de bunuri publice făcute cu dedicaţie pentru clientela de partid. Legea PSD-PNL este o veritabilă anti-reformă, care încalcă grav normele constituţionale privind economia de piaţă bazată pe libera iniţiativă şi concurenţa loială. Se redeschide calea acordării unor ajutoare de stat către firme de apartament alese cu mâna pe criterii politice, care vor ajunge să exploateze bunuri publice de mare valoare contra unor redevenţe derizorii, stabilite din pix, ceea ce se va traduce în prejudicierea bugetelor publice”, declara deputatul USR Mihai Badea, membru în Comisia juridică.

USR susţine că, la iniţiativa PNL, parlamentarii coaliţiei au modificat Codul administrativ, astfel încât companiile naţionale şi societăţile aflate în subordinea sau în coordonarea autorităţilor publice centrale sau locale să poată subconcesiona bunurile proprietate publică pe care le-au primit în concesiune.

„Problema este că subconcesionarea se va face prin atribuire directă, nu prin licitaţie publică, deşi USR a depus amendamente care ar fi corectat această aberaţie. Prin ocolirea licitaţiilor publice sunt încălcate prevederile constituţionale privind asigurarea nivelului de trai şi proprietatea publică, libertatea economică şi principiul concurenţei loiale. Lipsa unor criterii clare de selecţie şi evaluare a potenţialilor subconcesionari, precum şi atribuirea bunurilor proprietate publică în mod direct, fără recurgerea la proceduri juste, pot face ca bunurile să intre pe mâna unor entităţi care nu pot oferi calitatea/performanţa necesară atunci când vorbim de resurse publice şi de interesul cetăţenilor”, se explica în comunicat.

Conform USR, legea încalcă „flagrant” principiul constituţional al egalităţii în faţa legii. Astfel, prin acordarea preferenţială a contractelor fără un proces competitiv deschis, se creează „un avantaj injust” pentru anumite entităţi, în detrimentul altor societăţi care ar putea dori să participe la licitaţii.

„Să ne gândim că avem o societate comercială înfiinţată de către o Primărie şi Primăria îi concesionează acesteia nişte bunuri imobile, terenuri sau clădiri. Iar respectiva societate vine şi spune că nu le foloseşte şi le subconcesionează unui terţ. Dar nu prin licitaţie publică, cum ar fi firesc, ci prin încredinţare directă. Cel mai probabil către prietenii primarului. Asta am vrut noi să împiedicăm şi am depus amendament în acest sens, dar PSD şi PNL au respins. Le-ar fi stricat lor jocurile. Acum, rămâne de văzut cum se vor poziţiona judecătorii CCR: de partea legii şi a cetăţenilor sau de partea clientelei de partid”, menţiona şi deputatul USR Alin Apostol, membru în Comisia pentru administraţie publică.