Lecțiile pandemiei: Comunicarea privind riscurile și implicarea comunității, cel mai slab punct în criza COVID / Concluziile, într-un raport ECDC elaborat după vizite în 6 țări, între care și România

Comunicarea privind riscurile și implicarea comunității au reprezentat cel mai slab punct și/sau cea mai importantă provocare în perioada pandemiei de COVID, este concluzia la care a ajuns Centrul European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor (ECDC), într-un raport publicat marți, privind lecțiile din timpul pandemiei.

Documentul este destinat să servească drept contribuție pentru țările care își revizuiesc planurile de pregătire în caz de pandemie sau de urgență. Pe parcursul anilor 2021 și 2022, ECDC a desfășurat o serie de activități pentru a identifica lecțiile și a colecta informații din răspunsul la pandemia COVID-19. Aceste activități au luat forma unui exercițiu intern cu experții ECDC, a unei revizuiri a rapoartelor privind lecțiile de țară, a unor discuții cu statele membre și a două sesiuni de consultări.

Experții ECDC au făcut vizite 6 țări: Austria, Estonia, Finlanda, Grecia, Letonia și România.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Sfaturi despre cum să faci față meselor de Paște ca să nu îți afecteze dieta

4:31

Din scaunul rulant, campion național la raliu intrat în Cartea Recordurilor

4:58

Sfaturi pentru a evita să te simți prea plin după o masă

05:35

Dispozitivul care va fi obligatoriu pe mașinile înmatriculate începând cu 6 iulie 2024

2:50

Au fost operați primii pacienți în spitalul construit din donații de asociația „Dăruiește Viață”

23:06

Lecțiile identificate în document în privința comunicării:

• Comunicarea privind riscurile și implicarea comunității au fost identificate ca fiind o provocare semnificativă pe parcursul pandemiei COVID-19.
• Capacitatea de comunicare cu publicul și cu mass-media ar trebui consolidată.
• Gestionarea solicitărilor din partea mass-media și controlul dezinformării au pus o presiune suplimentară asupra personalului din domeniul sănătății publice. În unele cazuri, în cadrul institutelor de sănătate publică erau puține sau nu existau deloc competențe sau capacități pentru gestionarea dezinformării.
• Statele membre și ECDC au identificat, de asemenea, necesitatea de a include contribuția științelor comportamentale și sociale în documentele lor de orientare.
• În timpul pandemiei, a fost nevoie de o mai bună coordonare a mesajelor la nivelul UE.
• Au fost identificate mai multe nevoi de formare, precum și diferite seturi de orientări privind comunicarea riscurilor și implicarea comunității.

Activitățile de comunicare a riscurilor și de implicare a comunității sunt esențiale în timpul răspunsului la epidemii, iar în majoritatea planurilor de pregătire este inclus un capitol care le abordează. Acest domeniu „a fost identificat în mod constant ca fiind cel mai slab punct și/sau cea mai importantă provocare pentru țările care răspund la pandemia COVID-19”, se arată în raportul consultat de G4Media.ro.

Comunicarea privind riscurile a fost, de asemenea, identificată în mod constant ca fiind un domeniu care necesită îmbunătățiri de la ultima pandemie de gripă din 2009-2010 și în urma mai multor exerciții de simulare desfășurate până în prezent.

„Institutele de sănătate publică trebuie să își consolideze capacitatea de comunicare. Personalul ar trebui să fie instruit din timp pentru a elabora și transmite mesaje atunci când vorbește la conferințe de presă și în fața mass-media. În timpul crizei, este nevoie de leadership în comunicare și de o bună coordonare între diferitele părți interesate”, subliniază ECDC.

Agenția europeană menționează faptul că multe țări au organizat conferințe de presă frecvente (chiar zilnice), la care au participat profesioniști din domeniul sănătății publice/epidemiologi și factori de decizie politică, pentru a pune la curent publicul cu situația.

Mesajele ar trebui să fie elaborate de echipe multidisciplinare, iar capacitatea de a utiliza și de a profita de noile tehnologii pentru a comunica a fost identificată ca fiind semnificativă (de exemplu, crearea de videoclipuri, infografice, cronologii ale evenimentelor din timpul crizei, mesaje pe rețelele de socializare etc.).

Analiza și prezentarea datelor epidemiologice adaptate la nevoile publicului a fost, de asemenea, identificată ca fiind o lecție importantă.

Pe parcursul pandemiei a devenit clar că este nevoie de informații din domeniul științelor comportamentale și sociale pentru a elabora orientări în materie de sănătate publică, pentru a monitoriza punerea în aplicare a măsurilor și pentru a evalua eficacitatea acestora în societate.

„Comunicarea transparentă și încrederea în guverne și instituții au fost recunoscute ca fiind un factor important care influențează aderența la recomandările naționale. Cu toate acestea, de obicei nu este posibil să se construiască încrederea în timpul unei crize și trebuie să se pună bazele pe timp de pace. Prin urmare, trebuie depuse eforturi pentru a construi încrederea și a atrage comunitățile înainte de intervenția în caz de epidemie”, se mai arată în document.

ECDC subliniază, de asemenea, nevoia de investiții în forța de muncă din domeniul sănătății publiceși de pregătirea pentru următoarea criză de sănătate publică.

Raportul integral poate fi descărcat de aici.