Le Monde: Procurorii din România sunt îngrijorați de intimidările Executivului / „Nu eram pregătiți să trăim o asemenea presiune autocrată“

Procurorii din România sunt îngrijorați de intimidările Executivului, mai ales după îndepărtarea șefei Direcției Naționale Anticorupție, scrie Le Monde, într-un articol dedicat situației sistemului judiciar românesc. „Nu eram pregătiți să trăim o asemenea presiune autocrată“, a declarat pentru publicația franceză un procuror sub protecția anonimatului. La rândul său, procurorul general, Augustin Lazăr, precizează că le spune zilnic colegilor săi că trebuie să-și continue munca și să nu cedeze.

Articolul este publicat în același număr cu amplul reportaj în care se scrie că, de la 1 ianuarie, România va asigura președinția semestrială rotativă a UE, pentru prima dată de la aderarea sa în 2007, într-un climat neobișnuit de neîncredere în relația cu Bruxelles-ul, în prim plan fiind atacurile repetate ale PSD contra sistemului judiciar din țară. Citește articolul aici.

Le Monde dedică o întreagă pagină României, în numărul care a apărut astăzi.

Citește în continuare traducerea articolului referitor la presiunile din justiție:

„Nu eram pregătiți să trăim o asemenea presiune autocrată“
Procurorii sunt îngrijorați de intimidările Executivului, mai ales după îndepărtarea șefei DNA, în iulie

Biroul său dă spre giganticul Palat al Parlamentului, construit de Nicolae Ceaușescu, răsturnat de la putere în 1989, și de unde președintele Camerei Deputaților conduce ofensiva împotriva sa. Augustin Lazăr, în vârstă de 62 de ani, procuror general al României, are în ultimul timp multiple ocazii de a medita asupra rezistenței sistemului judiciar românesc la sistemul comunist al lui Ceaușescu. Din 24 octombrie, el este, la rândul său, amenințat cu revocarea de către Guvern.

În acea zi, ministrul Justiției a lansat procedura de revocare, reproșându-i că „a ținut discursuri politice“, „a contestat decizii ale Curții Constituționale“ sau că „a criticat judecători“. Nimeni nu se îndoiește de faptul că această procedură este dirijată de Liviu Dragnea, șeful Partidului Social Democrat, care de doi ani controlează Executivul din poziția de președinte al Camerei Deputaților, multiplicând atacurile contra sistemului judiciar.

Fără a-l numi pe cel care face în prezent obiectul a două proceduri pentru corupție, Augustin Lazăr îi denunță pe „cei care vor să disciplineze justiția astăzi pentru a reveni la anii 1990, când justiția română era doar o fațadă atunci când era vorba de persoane sus-puse“.

„Atitudine docilă“

Procurorul-șef amintește totuși că, „odată cu aderarea României la UE în 2007, justiția a devenit foarte eficientă, cu sute de condamnări“. Această moștenire vrea Augustin Lazăr să o apere: „Le spun zilnic colegilor mei că trebuie să ne continuăm munca și să nu cedăm“.

El însuși contestă procedura de revocare, pe calea justiției administrative: „Decizia va fi un test de rezistență din partea sistemului judiciar“. El speră că va evita să aibă aceeași soartă cu fosta șefă a parchetului anticorupție, Laura Codruța Kovesi, care a trebuit să părăsească postul în iulie, după ce a încercat în zadar, timp de mai multe luni, să reziste unei proceduri similare.

De atunci, DNA, extrem de populară în România, a plonjat în confuzie. „Mulți colegi se tem“, a dezvăluit un procuror sub protecția anonimatului. Mai ales că Codul penal este modificat permanent, fragilizând toate anchetele, începând cu aceea care îl vizează pe Liviu Dragnea. Procurorii nu mai îndrăznesc, de exemplu, să comunice despre fondul dosarelor, temându-se ca anchetele să nu fie casate în cazul unor afirmații publice imprudente.

Guvernul a propus înlocuirea Codruței Kovesi cu un magistrat despre care opoziția spune că este fidel puterii și a cărui candidatură a fost respinsă de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), pe motiv de „lipsă a adeziunii la valori precum onestitate și imparțialitate, precum și pentru o atitudine ideologică docilă incompatibilă cu cerințele postului“. Ministrul Justiției a încercat să treacă peste acest aviz și doar președintele român, Klaus Iohannis, l-a oprit.

Guvernul își justifică ofensiva prin existența unor protocoale secrete pentru schimburi de informații între parchet și serviciul de informații, în mod oportun  dezvăluite în ultimele luni, pentru a-i acuza pe procurori de constituirea unui „stat paralel“. „După ei, aceste protocoale demonstrează că serviciile secrete controlează justiția, dar nu există nicio probă de acest fel în ceea ce a apărut“, asigură jurnalistul de investigații Attila Biro.

Judecători citați

Sute de magistrați români au semnat scrisori deschise pentru a contracara aceste atacuri, dar ei sunt amenințați cu represalii de către Guvern. Noua Inspecție Judiciară a citat mai mulți judecători și procurori pentru a-și explica postările pe Facebook sau presupusa lor participare la manifestațiile împotriva reformelor dorite de Guvern.

„Unii colegi nu se plâng și spun chiar că sunt încântați, pentru că vor avea mai puțin de lucru. Pentru mine, asta arată că se poate merge atât de mult înapoi, după ce, din 2007, se credea că progresele sunt ireversibile. Nu eram pregătiți să trăim o asemenea presiune autocrată“, spune îngrijorată o tânără procuroare, care se credea apărată de ancorarea europeană a României.

Chiar și CSM a părut „divizat la întâlnirile cu departamentele noastre“, arată Comisia Europeană în raportul anual asupra sistemului judiciar român, adăugând cu îngrijorare: „Acest lucru complică poziția CSM, care nu a fost capabil să acționeze ca o contraputere eficientă pentru a apăra instituțiile judiciare aflate sub presiune“. Fără îndoială, acest lucru a fost remarcat cu interes pe culoarele Palatului Parlamentului.

Sursa foto: Inquam Photos/ Octav Ganea