Le Figaro: Vladimir Putin a reușit să resusciteze NATO

Fragilizată de disensiuni interne și anesteziată de eșecul din Afganistan, Alianța Transatlantică revine la rațiunea sa – aceea de afrunta amenințarea rusă, observă publicația franceză Le Figaro, care face o analiză în acest sens, transmite RFI România.

Publicația consideră că NATO îi poate mulțumi președintelui Vladimir Putin. NATO se afla în moarte cerebrală, după cum spunea președintele francez, Emmanuel Macron. Apoi, a fost considerată ”depășită” de fostul lider de la Casa Albă, Donald Trump. NATO și-a pierdut busola și lua în calcul să își găsească o nouă vocație. Dar, iată, în 2022, NATO își regăsește rațiunea de a fi și vitalitatea – datorită amenințărilor formulate de Rusia.

Născută în urmă cu 70 de ani, pentru a proteja Europa occidentală de amenințarea sovietică, Organizația Tratatului Atlanticului de Nord și-a pierdut, inițial, rațiunea de a fi, odată cu căderea URSS. Astfel că a fost nevoită să se investească în noi acțiuni și în ”nation building”.

Eșecul celor mai multe operațiuni, în special în cadrul războiului din Irak, în 2003 și în Libia, în 2011, a produs o oarecare perplexitate strategică în cadrul NATO, observă Le Figaro.

Dar, fiascoul afgan, cu retragerea precipitată a trupelor americane, în august 2021, a reușit să zguduie temelia NATO.

Fostul lider al conservatorilor germani, Armin Laschet a văzut în întoarcerea talibanilor la putere ”cel mai urât moment al NATO, de la crearea sa, în 1949”. După eforturi intense, duse timp de 20 de ani, în ciuda unui război condus chiar bine la început, obiectivele occidentalilor în Afganistan s-au prăbușit precum un castel de nisip. Eșecul afgan nu doar a frânat misiunile de pace ale Alianței, dar a adus în lumină neputința politică a europenilor, care, nu au fost consultați de americani, când aceștia au decis să plece din Afganistan.

În ultimii ani, NATO a fost fragilizat din interior, de Turcia, membru turbulent al Alianței. Turcia a cumpărat sisteme de rachete ruseşti S-400. Washingtonul a acuzat Ankara că aceste rachete rusești nu sunt compatibile cu sistemele NATO şi că sistemul rusesc va ajuta la descoperirea unor secrete tehnologice ale avioanelor militare americane F-35. Si tot Turcia a intervenit în munca coaliției antiteroriste din Siria și a determinat o serie de tensiuni în Mediterană.

Iar fostul lider de la Casa Albă, Donald Trump și-a înăsprit atacurile la adresa NATO în timp ce Franța încerca să dezvolte o apărare europeană.

Dar, odată formulată amenințarea rusă, la adresa Ucrainei, NATO și-a recâștigat încrederea și vitalitatea, observă Le Figaro.

Pentru secretarul general al Alianței, Jens Stoltenberg, riscul unui conflict armat în Europa este ”real”. Cererile Kremlinului au trezit Alianța – oprirea extinderii NATO spre est, evitarea instalării de sisteme militare ofensive în apropierea frontierelor Rusiei şi revenirea la arhitectura de securitate din 1997. Iar lor se adaugă presiunile militare de la frontiera cu Ucraina.

Deseori divizați în chestiunea rusă, occidentali au avansat, de această dată, relativ uniți. Președintele Statelor Unite, Joe Biden nu a cedat cererilor lui Vladimir Putin, dar, a pus o presiune foarte mare asupra Kremlinului și ia în calcul sancțiuni prin intermediul Nordstream 2 și blocarea accesului la tranzacții financiare.

NATO s-a reactivat și a anunțat trimiterea de noi trupe în Europa orientală.

Președintele american, Joe Biden a mobilizat 8500 de militari. Premierul britanic, Boris Johnson va propune desfășurarea de trupe NATO, pentru a răspunde ”ostilității” rusești.

Parisul vrea să trimită ”mai multe sute de soldați” în România, în cadrul unei operațiuni NATO. Statele Unite, Marea Britanie, Cehia, Danemarca, Spania – promisiunile de vânzări de arme pentru Ucraina s-au multiplicat de câteva săptămâni.

Iar noile amenințări ruse la adresa Ucrainei au readus în discuție dezbaterea privind aderarea la NATO a Suediei și a Finlandei. Ele s-au opus cererii rusești de oprire a lărgirii NATO și și-au reafirmat dreptul de a adera la NATO, dacă vor dori acest lucru.

Și tot Le Figaro amintește că, după căderea zidului Berlinului, când Mihail Gorbaciov a fost întrebat ce așteaptă de la NATO, tatăl perestroikăi a răspuns: ”îmi doresc să dispară”.

Iar dispariția NATO este și unul din obiectivele lui Vladimir Putin. Dar metodele sale de până acum au un efect invers: în loc să slăbească și să divizeze Alianța, politica sa a reînviat organizația, care, revine astfel la rațiunea sa de a fi: pentru a înfrunta Rusia, conchide Le Figaro.

sursa: RFI România

sursa foto: NATO.int