La două decenii de la asasinarea bestială a tânărului evreu Ilan Halimi, antisemitismul s-a normalizat în Franța

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Președintele Franței Emmanuel Macron denunță ceea ce el a descris ca fiind o „hidră antisemită” care s-a strecurat în „fiecare crăpătură” a societății, în timp ce comemora pe Ilan Halimi, un evreu francez răpit, torturat și ucis pe 13 februarie 2006, relatează AFP.

Președintele Macron a condamnat ceea ce el a numit „antisemitismul islamist” din spatele atacului împotriva Israelului din 7 octombrie 2023, comis de gruparea teroristă Hamas, „antisemitismul de extremă stânga… care rivalizează cu cel de extremă dreapta” și „antisemitismul care folosește masca anti-sionismului pentru a avansa în liniște”.

El spune, de asemenea, că dorește „interdicții electorale obligatorii” pentru oficialii vinovați de „antisemitism”. „Guvernul și parlamentul vor lucra pentru a întări sancțiunile pentru actele antisemite și rasiste”, spune președintele Macron, fără a da mai multe detalii.

Dar discursul președintelui Macron riscă să fie considerat o vorbărie goală de mulți evrei francezi în condițiile în care antisemitismul a atins cote maxime în Franța în ultimii ani. Joi, ministerul de interne de la Paris a publicat un raport în care constată că numărul incidentelor antisemite raportate a fost în 2025 de 1.320, adică în medie 3,5 în fiecare zi. Deși în scădere față de maximul istoric atins în 2023 (anul atacului Hamas împotriva Israelului pe 7 octombrie) de 1.676, această cifră a reprezentat 53% din totalul incidentelor care au implicat ura de rasă. Și asta când evreii reprezintă mai puțin de 1% din totalul populației Franței. În 2022, anul dinaintea atacului Hamas au fost înregistrate oficial doar 436 de atacuri.

Memoria lui Ilan Halimi, un tânăr evreu de origine marocană, răpit, torturat și apoi ucis de o bandă numită Barbarii, condusă de Yusuf Fofana, a fost profanată în 2019, când un arbore plantat în memoria sa a fost tăiat în 2019 în localitatea Sainte-Geneviève-des-Bois, unde a fost găsit trupul lui Ilan. Deși oficial uciderea lui Ilan și profanarea memoriei sale nu au fost considerate acte antisemite, gestul președintelui Macron la 20 de ani de la moartea sa reprezintă o recunoaștere a gravității acestui fenomen în societatea franceză.

După asasinarea lui Ilan Halimi au urmat alte atrocități antisemite, printre care cele mai grave au fost:

• În 2012 teroristul islamist Mohamed Merah a ucis un profesor și trei copii la o școală evreiască din Toulouse;
• În 2015 teroristul islamist Amedy Coulibaly a ucis patru ostatici evrei într-un magazin evreiesc din estul Parisului;
• În 2017 un traficant de droguri Kobili Traore a atacat o pensionară evreică Sarah Halimi (nicio legătură de rudenie cu Ilan Halimi) în apartamentul ei din nordul Parisului și a aruncat-o de la etajul 3;
• În 2018 franco-algerianul Yacine Mihoub a ucis-o pe Mireille Knoll, o supraviețuitoare de 85 de ani a Holocaustului, în apartamentul ei, jefuind-o împreună cu complicele său, Alex Carrimbacus.

Iar acestea sunt doar atacurile mortale, dar cele cu violență neletale au devenit o obișnuință. De pildă luni, un băiat evreu de 13 ani a fost atacat, insultat și jefuit pe stradă în nordul Parisului.

Violența antisemită s-a extins și la viața politică din Franța, deși deocamdată este predominant verbală. Principalul făptuitor este partidul Franța Nesupusă (LFI), declarat recent de extremă stânga de ministerul de interne în clasificarea partidelor pentru alegerile municipale din martie 2026.

Două cărți apărute recent Pasiunea antisemită, de Richard Malka, și Noii antisemiți, demască fenomenul antisemitismului de stânga din Franța.

Exemplul cel mai recent: săptămâna aceasta eurodeputata Rima Hassan, vârful de lance al LFI în campania antisionistă și antisemită, a acuzat lista Partidului Socialist, favorită în alegerile municipale de la Paris, că “promovează discursul genocidar”. Motivul? Prezența pe listă a lui Ariel Weil, primarul arondismentului Paris Centru, care este fondator al Cercului socialist al prietenilor Israelului. Weil este și nepotul a doi supraviețuitori ai Holocaustului.

Liderul fondator al LFI, Jean-Luc Melenchon, a declarat că antisemitismul este doar “rezidual” în Franța și a negat vehement că partidul său ar fi antisemit, deși exemplele abundă.

Antisemitismul de stânga l-a determinat pe celebrul vânător de naziști Serge Klarsfeld (născut la București în 1935) să declare înaintea alegerilor parlamentare din 2024 că dacă ar fi pus să aleagă în turul al doilea de scrutin între un candidat al LFI și unul al partidului Reunirea Națională (RN), etichetat de mulți drept extremă dreapta ar vota în favoarea candidatului RN.