Klaus Iohannis, la ceremonia de decernare a Premiului European „Carol al IV-lea” al Federației Germanilor Sudeți

Președintele României, Klaus Iohannis, a susținut sâmbătă, 4 iunie 2022, o alocuțiune în cadrul ceremoniei de decernare a Premiului European Carol al IV-lea al Federației Germanilor Sudeți pentru 2020, la Hof, Republica Federală Germania.

 Ce a transmis Iohannis, cu ocazia Zilei Germanilor Sudeți:

„Mai întâi, în legătură cu tragicul accident de tren petrecut ieri în apropiere de Garmisch-Partenkirchen, doresc să transmit condoleanțele mele familiilor îndoliate și, de asemenea, însănătoșire grabnică pentru cei răniți.

Doamnelor și domnilor, încep prin a vă adresa calde felicitări cu ocazia Zilei Germanilor Sudeți! Mă bucur în mod deosebit să mă aflu aici, alături de dumneavoastră, pentru a primi această importantă distincție din partea Asociației Germanilor Sudeți.

Acest premiu mă onorează în mod deosebit și îl primesc în numele cetățenilor români care mi-au acordat încrederea pentru două mandate ca Președinte al României și care au demonstrat în cei 15 ani de la aderarea țării mele la Uniunea Europeană, zilnic, implicarea lor pentru unitatea și solidaritatea europeană.

Ceremonia de astăzi are o dublă semnificație pentru că, în acest an, aniversăm trei decenii de la semnarea Tratatului dintre România și Republica Federală Germania privind cooperarea prietenească și parteneriatul în Europa. Statele noastre au o relație strategică, definită de încredere și respect pentru principiile și valorile Uniunii Europene, iar acest Tratat stă la baza unei îndelungate și fructuoase cooperări.

Una dintre cele mai importante valori pe care le împărtășim și care reprezintă un pilon al marii noastre comunități europene este pacea. Prin războiul declanșat împotriva Ucrainei, Federația Rusă atacă, de fapt, principiile democratice care stau la temelia societăților noastre.

De aceea, salut decizia dumneavoastră de a acorda Premiul Carol al IV-lea pentru anul 2022 Președintelui Ucrainei, domnul Volodâmâr Zelenski. Poporul ucrainean, pe care Domnia sa îl reprezintă cu onoare și curaj, a devenit un simbol al luptei pentru libertate și demnitate și al dreptului popoarelor de a-și decide suveran calea de dezvoltare.

Astăzi suntem aici, împreună, ca să reafirmăm cu tărie faptul că Uniunea Europeană este unită în jurul valorilor sale fondatoare, în care România și românii cred cu toată puterea: libertate, democrație, stat de drept, solidaritate, cooperare și respect reciproc.

Premiul Asociației dumneavoastră este acordat pentru încurajarea înțelegerii și a cooperării popoarelor și statelor Europei Centrale.

Prin aceasta, el reprezintă în sine un simbol pentru o Europă a libertății și a păcii, valori atât de periclitate în aceste zile, pe care noi toți suntem chemați să le apărăm.

Germani sudeți cunosc foarte bine lecțiile învățate din istorie și știu că dialogul, înțelegerea reciprocă și cunoașterea istoriei comune sunt bazele unei dezvoltări armonioase.

Pentru noi, românii, persoanele aparținând minorităților naționale reprezintă un bogat patrimoniu de cultură, tradiție și valori, a căror protecție și dezvoltare, cu implicarea nemijlocită a majorității, sunt esențiale pentru atingerea potențialului real al societăților noastre.

Păstrarea identității, prin promovarea și protejarea drepturilor acestor minorități, asigurarea participării lor efective la luarea deciziilor, la dezvoltarea economică, socială și culturală a României au reprezentat o constantă a priorităților politice ale statului român, după anul 1990, un obiectiv asumat în mod transpartinic.

România a semnat și ratificat principalele acorduri internaționale în domeniul drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale și a adus legislația internă la nivelul celor mai înalte standarde din domeniu. Astfel, a fost construit treptat un sistem complex, bine articulat și stabil, de protecție a minorităților naționale, România fiind considerată un model la nivel regional și european în acest sens.

Persoanele care aparțin minorităților naționale sunt deopotrivă factori activi în construcția societății românești, din care fac parte integrantă, precum și reprezentanți ai patrimoniului cultural propriu, parte a moștenirii europene. Participarea lor directă în procesele decizionale este atestată atât prin reprezentarea directă în Parlamentul României, cât și la nivel local, în structurile alese ale administrației publice locale.

Utilizarea limbilor minorităților naționale în relația cu autoritățile statului român este garantată, educația în limba maternă este posibilă la toate nivelurile, iar utilizarea limbii materne în cadrul mijloacelor de informare în masă este liberă. Serviciul religios în limba maternă reprezintă un vector important al păstrării identității naționale, acesta fiind, de asemenea, asigurat.

Doamnelor și domnilor,

Prin întemeierea Universității din Praga, cunoscută ca Universitatea Carolină, Carol al IV-lea a promovat, într-un stat caracterizat prin diversitate, valori care dăinuie și pe care le prețuim și astăzi.

Onorând memoria acestei figuri istorice marcante, reiterăm angajamentul nostru comun pentru o Europă a libertății, a justiției, a ideilor și a normelor, la consolidarea căreia vom contribui împreună și în viitor.

Acum, când securitatea europeană este pusă la grea încercare în Estul continentului, noi am găsit, în cadrul Uniunii Europene și al comunității de valori din care facem parte, hotărârea și puterea de a vorbi cu o singură voce.

Împreună cu aliații noștri transatlantici, apărăm valorile noastre comune.

O spun cu convingerea că numai o Uniune Europeană puternică, angajată și influentă poate să contribuie decisiv la rezolvarea problemelor actuale în sfera securității, a apărării, a energiei și a protecției mediului.

Reacția Europei la războiul Federației Ruse împotriva Ucrainei și la criza umanitară, generată de această agresiune sângeroasă, arată că europenii își unesc forțele pentru a ajuta la nevoie. Am reacționat solidar, cu curaj și în același timp cu compasiune.

Sprijinul oferit de țara noastră pentru poporul ucrainean greu încercat, pentru toți cei care caută refugiu din calea războiului, s-a manifestat în România prin solidaritatea și spiritul umanitar al cetățenilor, intervenția integrată și rapidă a autorităților, a societății civile.

Peste 1 milion de ucraineni au venit la noi, iar toți cei care au decis să rămână sunt sprijiniți prin accesul la locuri de muncă, școală, sănătate. Peste 30.000 de copii ucraineni sunt integrați în sistemul de învățământ românesc.

La 15 ani de la aderarea la Uniunea Europeană, românii oferă imaginea unei societăți dinamice, capabile de empatie, compasiune, spirit de sacrificiu.

O societate care a interiorizat pe deplin valorile fundamentale ale proiectului european și care își dorește ca acestea să fie respectate și în regiunile vecine Uniunii Europene.

Doamnelor și domnilor,

Trăim timpuri decisive pentru destinul Uniunii Europene.

Prioritățile noastre de acțiune viitoare și europeană trebuie să fie pragmatice, pentru a putea răspunde astfel eficient și adecvat așteptărilor dumneavoastră, ale cetățenilor noștri, fie că se află în România, Germania sau în altă parte a Europei.

La un deceniu și jumătate de la aderare, România participă activ cu soluții, în beneficiul Europei, prin experiența și expertiza câștigate în procesul său de consolidare democratică.

Românii se identifică pe deplin cu Uniunea Europeană, ca proiect politic, economic și social care a contribuit decisiv la modernizarea țării noastre.

Avem cu toții responsabilitatea, de a susține acest proiect, pentru că rămâne singura cale care poate să asigure, pe termen lung, o Europă a păcii, prosperă, eficientă, stabilă și sigură. Vă mulțumesc pentru acordarea Premiului European Carol al IV-lea!”