Klaus Iohannis a sesizat la CCR legea care modifică actul normativ privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Consiliului Legislativ

Preşedintele Klaus Iohannis a trimis, miercuri, Curţii Constituţionale, o sesizare de neconstituţionalitate asupra legii privind modificarea şi completarea legii 73/1993 pentru înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Consiliului Legislativ, potrivit Administraţiei Prezidenţiale, transmite News.ro.

Legea, transmisă în data de 16 martie 2024 de Parlament preşedintelui în vederea promulgării, are ca obiect de reglementare stabilirea duratei mandatelor preşedintelui Consiliului Legislativ şi preşedinţilor de secţie, care pot fi reînnoite o singură dată, mandatele aflate în curs urmând să înceteze la 5 ani de la intrarea în vigoare a legii, mai arată sursa citată.

Actul normativ mai prevede introducerea unor dispoziţii referitoare la dezvoltarea carierei personalului de altă specialitate decât cea juridică, modificarea unor proceduri şi atribuţii ale Consiliului Legislativ, restructurarea departamentelor din cadrul Consiliului, precum şi armonizarea unor norme juridice cu legislaţia – cadru aplicabilă.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Sfaturi despre cum să faci față meselor de Paște ca să nu îți afecteze dieta

4:31

Din scaunul rulant, campion național la raliu intrat în Cartea Recordurilor

4:58

Sfaturi pentru a evita să te simți prea plin după o masă

05:35

Dispozitivul care va fi obligatoriu pe mașinile înmatriculate începând cu 6 iulie 2024

2:50

Au fost operați primii pacienți în spitalul construit din donații de asociația „Dăruiește Viață”

23:06

Pe 29 decembrie 2023, preşedintele a solicitat Parlamentului reexaminarea legii, însă, în urma parcurgerii procedurii de reexaminare, actul normativ a fost adoptat „cu încălcarea art. 77 alin. (2), coroborat cu art. 1 alin. (5) din Constituţie” şi „cu încălcarea art. 147 alin. (4) din Constituţie”.

„La prima cameră, potrivit raportului Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi a Camerei Deputaţilor din data de 27 februarie 2024, au fost admise două amendamente. Astfel, prin admiterea primului amendament, în limitele cererii de reexaminare, a fost modificat la art. I pct. 6 din legea criticată, cu referire la art. 13 alin. (1) din Legea nr. 73/1993, în sensul că s-a clarificat momentul de la care va începe să curgă termenul de 15 zile în care propunerile legislative făcute de deputaţi sau de senatori se înaintează Consiliului Legislativ, spre avizare, de către secretarul general al Camerei în care au fost depuse, prin introducerea sintagmei „de la data înregistrării”. În plus, fără legătură cu cele solicitate în cererea de reexaminare, a fost admis un amendament prin care a fost eliminat art. I pct. 18 din legea criticată, cu referire la art. 25 din Legea nr. 73/1993, care prevedea că: „18. Articolul 25 se modifică şi va avea următorul cuprins: ŤArt. 25. – Prevederile Legii nr.7/2006, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se aplică în mod corespunzător personalului Consiliului Legislativ – organ consultativ de specialitate al Parlamentului – şi membrilor acestuiať”, precizează şeful statului, în sesizarea transmisă CCR.    

Conform documentului, înainte de promulgare, Preşedintele României poate cere Parlamentului, o singură dată, reexaminarea legii, conform Constituţiei, iar „norma constituţională nu dispune însă cu privire la prevederile ce trebuie să fie reexaminate, ca urmare a cererii formulate de Preşedintele României”.

„Deciziile CCR statuează că reexaminarea legii de către Parlament trebuie să se restrângă la obiecţiunile menţionate în cerere, iar în situaţia în care se dă o altă redactare unor texte sau se completează legea cu noi reglementări, urmează să se asigure corelările necesare cu textele care au făcut obiectul acestei solicitări. Referitor la legea dedusă controlului de constituţionalitate, învederăm că, prin cererea adresată Parlamentului, nu s-a solicitat reexaminarea art. I pct. 18 din legea criticată, cu referire la art. 25 din Legea nr. 73/1993, nici din perspectiva constituţionalităţii, nici din cea a legalităţii sau a oportunităţii, şi nici din perspectiva unor aspecte care ar fi vizat redactarea acestor dispoziţii. Totodată, criticile aduse art. I pct. 1, pct. 2, pct. 6, pct. 11 şi art. III care au făcut obiectul cererii de reexaminare nici nu se refereau la asimilarea personalului din cadrul Consiliului Legislativ cu statutul funcţionarului public parlamentar şi nici nu au fost admise de către Parlament”, mai arată preşedintele Iohannis, în sesizare.

Forma legii după reexaminare a menţinut soluţiile din forma iniţială a legii, susţine şeful statului.

„Aşadar, nu doar că articolele vizate de cererea de reexaminare nu aveau legătură cu art. I pct. 18 din legea criticată, dar nici nu au fost admise obiecţii din cererea de reexaminare care să antreneze modificări sau corelări ale altor norme, chiar prin eliminarea sau abrogarea unor dispoziţii, cum ar fi art. I pct. 18, în acord cu considerentele de principiu reţinute de jurisprudenţa constituţională antereferită. O astfel de intervenţie a condus la o formă diferită a legii transmise la promulgare, cu încălcarea limitelor reexaminării şi a jurisprudenţei în materie a Curţii Constituţionale”, conform sursei menţionată.

Totodată, în sesizarea adresată CCR mai este amintit faptul că „preşedintele va fi privat de dreptul său constituţional consacrat de art. 77 alin. (2) din Legea fundamentală de a solicita o eventuală reexaminare a soluţiei legislative care nu a figurat în legea ce i-a fost iniţial transmisă spre promulgare, similar celor reţinute în jurisprudenţa Curţii Constituţionale”.