Kelemen Hunor își pune speranța în Donald Tusk, noul președinte al PPE, că va susține inițiativa cetățenească privind minoritățile, sprijinită de Viktor Orban și respinsă de România

Liderul UDMR, Kelemen Hunor, salută alegerea lui Donald Tusk în funcția de președinte al Partidului Popular European și se declară încrezător că acesta va susține inițiativa cetățenească Minority SafePack, privind întărirea drepturilor minorităților în Uniunea Europeană, care este sprijinită de Guvernul Ungariei și care a fost atacă fără succes de România la Tribunalul UE.

Polonezul Donald Tusk, în vârstă de 62 de ani, a devenit miercuri primul est-european ales, în cadrul Congresului Partidului Popular European (PPE) de la Zagreb, să conducă marea familie a dreptei din Uniunea Europeană (detalii aici).

Kelemen Hunor, liderul UDMR, formațiune care face parte din PPE, a salutat alegerea lui Donald Tusk.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Sfaturi despre cum să faci față meselor de Paște ca să nu îți afecteze dieta

4:31

Din scaunul rulant, campion național la raliu intrat în Cartea Recordurilor

4:58

Sfaturi pentru a evita să te simți prea plin după o masă

05:35

Dispozitivul care va fi obligatoriu pe mașinile înmatriculate începând cu 6 iulie 2024

2:50

Au fost operați primii pacienți în spitalul construit din donații de asociația „Dăruiește Viață”

23:06

„Pentru prima dată am ales un președinte dintr-o țară central-europeană în fruntea Partidului Popular European. Polonezul Donald Tusk cunoaște îndeaproape problemele regiunii. Am încredere că va fi un lider deschis și înțelegător în fruntea unei organizații umbrelă, care se distinge în mod evident atât de socialiști, cât și de liberali”, a afirmat Kelemen, într-o declarație remisă presei de UDMR.

Totodată el își exprimă încrederea că Tusk va susține inițiativa cetățenească Minority SafePack.

„Am toată încrederea că Donald Tusk va susține inițiativa cetățenească Minority SafePack, protecția minorităților autohtone, așa cum a făcut-o până acum”, afirmă liderul UDMR.

Liderul UDMR a mai scris pe Facebook că la Congresul PPE de la Zagreb a adresat mai multor lideri ai popularilor europeni rugămintea de a susține inițiativa cetățenească Minority SafePack.

„Nu am avut nevoie de multe argumente ca să-l conving pe Antonio Tajani, fostul președintele al Parlamentului European. Antonio este de multă vreme partenerul Uniunii, un lider influent, deschis cauzei minorităților autohtone. Datorită vastei sale experiențe, el știe foarte bine că modelul din Tirolul de Sud a dus – pe lângă normalizarea relației dintre minoritate și majoritate – la creștere economică și stabilitate. Antonio, îți mulțumesc mult pentru că ești alături de noi în acest demers!”, adaugă liderul UDMR.

În urmă cu două luni, Tribunalul Uniunii Europene (TUE) a respins o acțiune a României împotriva Comisiei Europene, care, constrânsă de o altă sentință TUE, a înregistrat în 2017 propunerea de inițiativă cetățenească europeană numită „Minority SafePack – one million signatures for diversity in Europe”. Inițiativa cetățeanească sprijinită de guvernul Ungariei și care a fost atacată de România cere Comisiei Europene să ia decizii prin care să întărească drepturile minorităților din UE.

Acest document cuprindea 11 măsuri care ar fi urmat să fie luate de UE în domenii ca învăţământ, cultură, drepturi lingvistice, politica regională, reprezentarea europeană a minorităţilor, reglementarea nediscriminării, a mediei publice şi în domeniul sprijinului acordat organizaţiilor minorităţilor naţionale, potrivit Rador.

Ce urmează. Comisia Europeană va trebui să adopte diferite acte în domeniul protecției minorităților, în sensul cerut de inițiatori. Rador nota într-o analiză din 2017 că şansele adoptării unor reglementări în domeniul protecţiei minorităţilor naţionale de către UE sunt minime din două motive. În primul rând, prin acesta s-ar modifica filozofia care stă la baza tratatului comunitar, prin care UE este definită ca o comunitate economică. Pe de altă parte, în UE există deja foarte multe tensiuni interne, așa că nu mai este nevoie de altele noi. Acest lucru s-a observat foarte ușor în timpul crizei catalane, când Bruxelles-ul a luat o poziţie clară în favoarea guvernului de la Madrid.

Cu toate aceste reticențe ale executivului de la Bruxelles, e de așteptat ca guvernul maghiar, dar și alte entități asociate, să preseze Comisia și alte organisme europene pentru a cere emiterea unor reglementări în domeniul drepturilor minorităților.

Istoricul acestei inițiative cetățenești sponsorizate de Budapesta (premierul Viktor Orban a făcut campanie activă) este extrem de sinuos și începe în 2011, când trei entități (UDMR, Uniunea Federativă a Naţionalităţilor Europene – FUEN şi Tineretul Naţionalităţilor Europene) au demarat o iniţiativă civică europeană pentru protecţia minorităţilor, denumită Pachet de Salvare pentru Minorităţi – Un milion de semnături pentru diversitatea Europei (Minority Safepack – one million signatures for diversity in Europe), pe scurt Minority Safepack.

În decurs de un an organizatorii au reuşit să strângă un milion de semnături, iar în 16 iulie 2013 au depus documentul la Comisia Europeană.

Această solicitare însă, a fost respinsă de Comisie în data de 13 septembrie 2013 cu motivarea că problemele solicitate trebuie soluționate la nivelul statelor membre. Comisia a recunoscut că respectarea drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale reprezintă o valoare a UE, dar a adăugat că nici Tratatul UE şi nici Tratatul de funcţionare a UE nu constituie o bază juridică pentru a crea reglementări comunitare în domeniul drepturilor minorităţilor naţionale, arată Rador.

În 25 noiembrie 2013, FUEN (unua dintre entitățile inițiatoare ale Minority Safe Pack) s-a adresat Tribunalului Uniunii Europene (TUE) atacând decizia CE, pe motiv că aceasta nu a luat în considerare pachetul de măsuri ataşat solicitării. În anul 2014 Slovacia şi România au solicitat să fie parte în proces de partea CE, iar Ungaria a dorit să intre în proces de partea iniţiatorilor. Din cauza aceastei decizii a guvernului României, s-au ivit tensiuni în cadrul coaliţiei de guvernare (UDMR pe vremea aceea a făcut parte din guvernul condus de Victor Ponta), iar Kelemen Hunor a demisionat din funcţia de vicepremier şi ministru al culturii.

În 3 februarie 2017, Tribunalul UE a desfiinţat decizia Comisiei Europene, după care Comisia a decis că înregistrează parţial iniţiativa civică, în sensul de a păstra nouă măsuri din cele 11 câte au fost iniţial.

Imediat, România a sesizat Tribunalul UE, solicitând anularea deciziei Comisiei. România afirmă printre altele că Comisia a săvârșit o eroare de apreciere atunci când a concluzionat că propunerile de acte juridice nu se aflau „în mod vădit în afara” sferei de competență a Comisiei în ceea ce privește prezentarea unei propuneri de act și că motivarea deciziei Comisiei este insuficientă.

Prin hotărârea sa de astăzi, 24 septembrie 2019, Tribunalul a respins acțiunea introdusă de România împotriva Comisiei. România poate face apel la decizia Tribunalului la Curtea de Justiție a UE.

De ce a respins Tribunalul UE acțiunea României. În ceea ce privește sfera competențelor Comisiei, Tribunalul amintește că Minority SafePack are printre altele ca scop să încurajeze participarea cetățenilor la viața democratică a Uniunii și mărirea accesibilității acesteia. Astfel, Comisia este abilitată să refuze înregistrarea unei propuneri numai în cazul în care o propunere de inițiativă cetățenească se află, având în vedere obiectul și obiectivele sale, în mod vădit în afara sferei de competență a Comisiei în ceea ce privește prezentarea unei propuneri de act juridic al Uniunii, se arată în comunicatul Tribunalului.

În plus, Tribunalul constată că actele juridice menționate în propunerea Minority SafePack sunt menite să contribuie, pe de o parte, la asigurarea respectării drepturilor persoanelor care aparțin minorităților, valoare a Uniunii, și, pe de altă parte, la respectarea și la promovarea diversității culturale și lingvistice în UE, obiectiv urmărit de Uniune. În această privință, Tribunalul arată că, contrar celor susținute de România, Comisia nu recunoaște Uniunii, prin decizia atacată, o competență generală în aceste domenii, ci numai că aceste valori și obiective ale Uniunii menționate în Tratatul UE trebuie să fie luate în considerare cu titlu de acțiuni ale Uniunii în domeniile vizate de propunerea de ICE.

Sursa foto: Facebook Kelemen Hunor