Judecătoarea Mirela Stancu, propunerea lui Tudorel și Meleșcanu pentru Tribunalul UE, acuzată de rasism. Consilier CSM: ”A spus că ar lega trompele uterine ale țiganilor ca să nu mai facă copii”

Consilierul pentru afaceri europene din CSM, Răzvan Marin, a lansat acuzații grave la adresa judecătoarei Mirela Stancu, propusă de Comisia prezidată de miniștrii Justiției și Externelor, Tudorel Toader și Teodor Meleșcanu, pentru postul de judecător român la Tribunalul UE (TUE). Răzvan Marin a depus în acest sens o plângere oficială către CSM, intrată în posesia G4media.ro. Anul trecut în septembrie, în plângerea către CSM, consilierul CSM Răzvan Marin a acuzat-o pe șefa lui de la Direcția Afaceri europene, relații internaționale și programe din cadrul Consiliului, judecătoarea Mirela Stancu, că ar fi avut opinii rasiste. Judecătoarea nu a vrut să comenteze acuzațiile.

Potrivit consilierului CSM, judecătoarea Stancu a afirmat în repetate rânduri în cadrul unor ședințe interne că ”ar lega trompele uterine ale țiganilor ca să nu mai facă copii”. Consilierul CSM Răzvan Marin spune că de față erau ”3-4 colegi care vor spune adevărul dacă vom ajunge în fața unui proces”.

Răzvan Marin a declarat pentru G4media.ro: ”Eram în ședințe interne legate de finanțările primite de CSM din Fondul Financiar Norvegian (FFN) pentru accesul la Justiție al categoriilor defavorizate. Cel puțin de două ori în decurs de un an, între 2016 și 2017, în cadrul unor ședințe interne, directoarea Stancu a făcut aceste afirmații. Nu am înregistrări, însă există martori. Sunt cel puțin 3-4 colegi, care, în cadrul unui proces, vor spune adevărul”.

Consilierul Răzvan Marin spune că, după ce el a lansat aceste acuzații în septembrie 2017, două luni mai târziu, judecătoarea Stancu a cerut să plece din cadrul Consiliului și să se întoarcă la Tribunalul București de unde provenea.

Însă câteva zile mai târziu, după lansarea acuzațiilor la adresa șefei sale, consilierul Marin s-a trezit cu o cercetare disciplinară. Era acuzat că ar fi sursa unui articol din ziarul Curentul în care se afirma că superiorul lui direct, Marius Tudor, șeful Serviciului Programe Europene și Internaționale din cadrul Direcției Afaceri Europene, Relații Internaționale și Programe a CSM ar fi finul ministrului Justiției, Tudorel Toader. Vezi aici.

Până la urmă, consilierul CSM Răzvan Marin nu a fost sancționat, iar directoarea lui Mirela Stancu a părăsit CSM cu data de 1 ianuarie 2018.

Ce spune judecătoarea Mirela Stancu. Contactată telefonic de G4media.ro, ea nu a dorit să comenteze acuzațiile consilierului CSM Răzvan Marin.

Context. Săptămâna trecută, Mirela Stancu a fost propusă de Ministerul Justiţiei pentru a ocupa, din partea României, funcţia de judecător la Tribunalul Uniunii Europene. Ministerul Justiţiei a înaintat totodată două propuneri de rezervă, respectiv Irina Zlătescu şi Mircea Criste.
Candidaţii respinşi sunt însă foarte nemulţumiţi şi reclamă mai multe probleme. Ei ameninţă că le vor raporta inclusiv la Tribunalul Uniunii Europene de la Luxembourg. Mircea Valentin, fost şef al Corpului de control al Guvernului tehnocrat Cioloş, a declarat pentru G4Media.ro că nu au existat un barem şi criterii clare sau vreo bibliografie de concurs.

Mirela Stancu este judecătoare la Tribunalul Bucureşti şi conferenţiar universitar la Facultatea de drept din Bucureşti, la catedra de drept civil. Potrivit unor surse din magistratură, ea este apropiată de actuala preşedintă a CSM, Simona Marcu, membru în comisia de examinare de la Ministerul Justiţiei. Aceleaşi surse o caracterizează pe judecătoarea Stancu drept un magistrat corect, însă critică faptul că a fost desemnată în detrimentul altor candidaţi mult mai bine pregătiţi, cum ar fi judecătoarele de Curte de apel, Elena Diana Ungureanu şi Magdalena Bulancea sau judecătoarele de Înaltă Curte, Andreia Liana Constanda şi Laura Mihaela Ivanovici.

România se numără printre cele nouă state membre chemate să desemneze un judecător suplimentar la Tribunalul UE. Cei nouă judecători vor fi numiţi începând cu 1 septembrie 2019. La data de 24 iulie 2018 a fost aprobată de către Guvernul României, prin memorandum, procedura pentru desemnarea candidatului ţării noastre la funcţia de judecător la Tribunalul Uniunii Europene.

Poate fi desemnată drept candidat al României pentru funcţia de judecător la Tribunalul UE persoana care oferă depline garanţii de independenţă şi care are capacitatea cerută pentru exercitarea unor înalte funcţii jurisdicţionale. Judecătorii Tribunalului nu pot exercita nicio funcţie politică sau administrativă, nicio activitate profesionistă, remunerată sau nu, în afara cazului în care Consiliul UE, hotărând cu majoritate simplă, acordă o derogare cu titlu excepţional.

Propunerile Comisiei de selecţie vor fi comunicate Guvernului spre aprobare, iar Guvernul va transmite Consiliului UE numele candidatului României pentru funcţia de judecător al Tribunalului Uniunii Europene. Judecătorul român va fi numit de comun acord de către guvernele statelor membre, după consultarea comitetului prevăzut la articolul 255 din Tratatul UE.

Salariul lunar brut al unui judecător UE este de 20.000 de euro pe lună, la care se adaugă anumite beneficii şi alocaţii.