Irlanda de Nord: Centenar pe fond de nemulțumiri și incertitudine

Irlanda de Nord împlinește 100 de ani de la crearea sa ca provincie a Regatului Unit. Centenarul este marcat însă de o perioadă de divergențe cauzate de Brexit și de inceritudinea cu privire la viitoarea apartenență a provinciei, scrie jurnalistul Petru Clej pentru RFI România.

Pe timpul celor 100 de ani de existență Irlanda de Nord a fost un teritoriu al discordiei, între majoritatea protestantă și pro-britanică și minoritatea catolică doritoare de unificare cu Republica Irlanda, statul din sudul insulei cu același nume.

Provincia Irlanda de Nord a luat naștere ca urmare a războiului civil din insulă din anii 1916 – 1920 care a determinat parlamentul de la Londra să legifereze o partiție, în care partea de nord-est cu șase comitate: Antrim, Armagh, Down, Fermanagh, Londonderry and Tyrone, rămânea în cadrul statului britanic.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Sfaturi pentru a evita să te simți prea plin după o masă

05;35

Dispozitivul care va fi obligatoriu pe mașinile înmatriculate începând cu 6 iulie 2024

2:50

Au fost operați primii pacienți în spitalul construit din donații de asociația „Dăruiește Viață”

23:06

Cine sunt trolii și cum îi identificăm?

6:57

Satoshi, despre ce înseamnă Europa pentru artiștii moldoveni

10:12

Legea privind partiția a intrat în vigoare pe 3 mai 1921 când dintr-o dată linia de demarcație dintre cele două părți ale insulei a devenit o frontieră dintre două state, deși inițial nu era considerată ca atare.

Belfast a devenit capitala provinciei, sediul noului parlament și guvern, iar în iunie 1921 regele George al V-lea a inaugurat oficial noul legislativ provincial.

Pe următorii 50 de ani, majoritatea protestantă – inițial 80% din populație – și reprezentanții ei au dominat viața politică, economică și socială – supunând minoritatea catolică la discriminări adesea fățișe.

Război civil

Rata diferențială a natalității a făcut ca proporția populației catolice să crească continuu și odată cu aceasta s-au amplificat protestele și revendicările social-politice.
În 1969 s-au declanșat “tulburările” – în fapt un război civil în toată regula care a dus în următorii 30 de ani la moartea a peste 3500 de persoane, militari și polițiști britanici, paramilitari separatiști din Armata Republicană Irlandeză (IRA), paramilitari protestanți, dar cei mai mulți au fost civili – protestanți și catolici – prinși la mijloc într-un conflict sângeros și fără ieșire militară.

În 1998 prin Acordul din Vinerea Mare, cele două părți împreună cu guvernele britanic și irlandez au ajuns la un compromis care prevedea guvernarea de consens între partidele protestante și cele catolice.

Problema Brexit

A urmat o perioadă de relativă acalmie, dar votul din referendumul privind ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană din 23 iunie 2016 a reaprins disputele și a pus din nou în balanță viitorul provinciei.
Provincia a votat 55% – 45% pentru rămânerea în UE, față de 52% – 48% pentru Brexit pe ansamblul Regatului Unit ceea ce a creat o nouă problemă.

Frontiera dintre Republica Irlanda și Irlanda de Nord a devenit dintr-o dată singura frontieră de uscat între UE și UK și a ridicat chestiunea pieței unice europene.

Pentru ca această frontieră să rămână deschisă, guvernul britanic a fost nevoit să accepte clauza cerută de UE ca Irlanda de Nord să rămână în piața unică europeană pentru evitarea controalelor vamale la frontiera de uscat.

Acest lucru a dus însă la scoaterea practic a Irlandei de Nord din piața unică a Regatului Unit și apariția unei frontiere vamale în Marea Irlandei.

Noua situație a îngreunat comerțul Irlandei de Nord cu restul Regatului Unit, iar oamenii de afaceri și populația, mai ales cea protestantă și-au exprimat nemulțumirea, blamând șefa executivului regional și lideră a Partidului Democrat Unionist (principala forță politică protestantă), Arlene Foster, care a fost nevoită să demisioneze la sfârșitul lui aprilie, ca urmare a presiunilor din propriul partid.

Un recent sondaj de opinie arăta că majoritatea populației consideră că peste 20 de ani Irlanda de Nord nu va mai face parte din Regatul Unit, deși același sondaj arăta că într-un “referendum de frontieră” 49% ar vota în favoarea rămânerii în UK, față de 43% care ar vota în favoarea reunificării cu Republica Irlanda.

Creată în 1921 ca o soluție la problema separatismului irlandez, provincia Irlanda de Nord nu a reușit niciodată să împace pe deplin cele două comunități, iar astăzi când Regatul Unit a ieșit din UE, această problemă s-a reactualizat aruncând din nou în incertitudine viitorul provinciei.

Sursa: RFI România / Sursa foto: Wikipedia