Irlanda a dezvoltat o tehnologie care localizează mai bine turbăriile, pentru a contribui la reducerea emisiilor de CO2, un gaz cu efect de seră în mare parte responsabil pentru încălzirea climei globale

Cercetătorii irlandezi au dezvoltat o tehnologie care localizează turbăriile cu o precizie inedită, o realizare ce s-ar putea dovedi crucială pentru protejarea şi restaurarea acestor ecosisteme umede, care reprezintă o miză cheie în lupta împotriva schimbărilor climatice, informează genția de știri aAFP.

Cel puţin 20% din suprafaţa terestră a Irlandei este compusă din soluri de turbă, afimă Eve Daly, geofizician la Universitatea Galway, care a coordonat acest proiect, transmite Agerpres.

„Solurile de turbă conţin cantităţi de carbon comparabile cu cele din pădurile tropicale”, a subliniat ea.

„O cartografiere mai precisă poate permite luarea unor decizii mai bune în materie de gestiune a terenurilor şi de atenuare a emisiilor de gaze cu efect de seră”, a explicat cercetătoarea irlandeză.

Atunci când solurile de turbă sunt îmbibate cu apă, ele captează carbonul. Dar atunci când apa este retrasă, de exemplu prin drenare, ele emit CO2, un gaz cu efect de seră în mare parte responsabil pentru încălzirea climei globale.

Tehnica de cartografiere a cercetătorilor din această ţară se bazează pe măsurări ale radiaţiei gamma efectuate cu un senzor radiometric aflat la bordul unui avion care survolează Irlanda la altitudine joasă de aproximativ 10 ani în cadrul unui studiu de geofizică aeriană finanţat de statul irlandez.

„Toate rocile şi diferitele tipuri de soluri emit un anumit nivel de radiaţie naturală, ceea ce nu este cazul turbei, care este plină de materie organică”, a explicat Eve Daly, în timp ce se afla într-o turbărie din comitatul Offaly, situat în centrul Irlandei.

Acest lucru le-a permis cercetătorilor să identifice pentru prima dată „zonele de tranziţie” – în general ascunse sub păduri şi păşuni -, unde solul trece de la turbă la materie minerală.

Potrivit lui Eve Daly, suprafaţa solurilor irlandeze considerate ca fiind „de turbă” a crescut astfel cu aproape 30% în urma acestor cercetări.

Risc de amendă

Aproape 80% din Irlanda a fost de acum cartografiată, furnizând informaţii detaliate despre limitele geografice ale turbăriilor sale, a precizat un alt coordonator al proiectului, Dave O’Leary.

„Irlanda se află în avangarda cercetării privind cartografierea turbăriilor”, a afirmat el.

Turbăriile irlandeze sunt concentrate în principal în regiunile centrale ale ţării.

Utilizarea terenurilor, mai ales pentru agricultură, şi asanarea turbăriilor reprezintă una dintre principalele surse de emisii de CO2 în Irlanda. Acest fapt ar putea împiedica ţara să îşi atingă obiectivul climatic fixat de UE pentru reducerea emisiilor cu peste 50% până în 2030.

Potrivit unui raport independent publicat recent, Irlanda riscă o amendă de aproape 30 de miliarde de euro dacă nu atinge acest obiectiv. Autorii raportului recomandă restaurarea – şi reumidificarea – miilor de hectare de turbării pentru a contribui astfel la o reducere masivă a emisiilor de CO2.

Degradarea turbăriilor cauzează aproximativ 5% din emisiile globale de gaze cu efect de seră, a subliniat Triven Koganti, expert în agro-ecologie la Universitatea Aarhus din Danemarca.

„O evaluare precisă” a limitelor turbăriilor „este necesară în cadrul iniţiativelor globale actuale ce vizează restaurarea” acestor ecosisteme, a precizat el, considerând că cercetarea irlandeză „joacă un rol important în acest demers”.