Inundaţile din Spania: 100.000 de persoane au manifestat la Valencia împotriva autorităţilor

Peste 100.000 de oameni s-au adunat sâmbătă seara în Valencia şi în alte oraşe spaniole pentru a protesta faţă de modul în care autorităţile au gestionat inundaţiile devastatoare de la sfârşitul lunii trecute, soldate cu peste 220 de morţi, cel mai grav bilanţ din acest secol, relatează agenția AFP, citată de News.ro.

Acuzată că a subestimat riscurile şi că a coordonat prost eforturile de ajutorare după inundaţii, clasa politică din Spania este în continuare ţinta furiei multor locuitori din zonele devastate din sud-estul ţării.

Presa spaniolă, citând un oficial guvernamentale, afirmă că numărul protestatarilor ar fi fost de circa 130.000. La finalul protestului, manifestanți furioși s-au confruntat cu forțele de ordine.

La aproape o săptămână de la izbucnirea furiei din Paiporta împotriva premierului Pedro Sánchez, a şefului executivului regional Carlos Mazón şi a suveranilor Felipe al VI-lea şi Letizia, manifestaţii la care au participat mii de persoane au avut loc sâmbătă seara la Valencia şi în alte oraşe spaniole.

Organizatorii mitingului de la Valencia au mărşăluit pentru a cere demisia lui Carlos Mazón, care se află în centrul furiei celor afectaţi de catastrofă şi care, duminică, la Paiporta, a fost, alături de şeful guvernului şi de rege, ţinta insultelor şi împroşcării cu noroi, imagini inedite care au ilustrat exasperarea din zonele devastate. Membru al Partidului Popular (PP), de dreapta, avocatul în vârstă de 50 de ani, este acuzat că a reacţionat lent, în ciuda faptului că agenţia meteorologică spaniolă (AEMET) a emis un cod roşu în dimineaţa zilei de 29 octombrie.

🚨Valencia está en pie👇🏻

⭕️Un mar de gente, desde críos hasta abuelos, pidiendo #MazónDimissió y gritando “asesino” y “presidente en Picassent”.

▪️Un pueblo harto de cuentos y excusas, harto de incompetentes.

Ahí los tienes, @carlos_mazon_, todos los que te recuerdan que… pic.twitter.com/gjcShAw70E

— Nenedenadie (@nenedenadie) November 9, 2024

Printre acuzaţiile aduse de cei afectaţi se numără faptul că populaţia nu a fost alertată prin intermediul telefoanelor mobile decât seara, când multe zone erau deja inundate. Principalul responsabil pentru situaţii de urgenţă din regiune, Salomé Pradas, a recunoscut joi că nu ştia de existenţa acestui sistem de alertă, înainte de a-şi retracta declaraţia.

De asemenea, şeful executivului regional Carlos Mazon este acuzat că a lipsit timp de mai multe ore în timp ce începuse deja să plouă, iar comitetul de urgenţă se reunise. Carlos Mazón s-a apărat spunând că lua parte la „un prânz de lucru” într-un restaurant din Valencia împreună cu un jurnalist, potrivit presei spaniole.

În Spania, o ţară puternic descentralizată, gestionarea catastrofelor este, de fapt, responsabilitatea administraţiilor regionale, dar guvernul central, care este responsabil pentru emiterea alertelor prin intermediul AEMET, poate furniza resurse şi chiar să preia controlul în cazuri extreme. Tocmai acest ultim punct a provocat critici din partea opoziţiei de dreapta, care îl acuză pe şeful guvernului socialist Pedro Sanchez că a lăsat regiunea să se scufunde din cauza calculelor politice, în loc să preia controlul. Pedro Sánchez a acţionat „cu rea-credinţă”, l-a acuzat Miguel Tellado, purtătorul de cuvânt al grupului PP în parlament.

La rândul lor, surse apropiate guvernului au declarat că intenţionează să definească în timp util eventualele responsabilităţi ale fiecărei părţi şi eventualele deficienţe în gestionarea catastrofei, afirmând în acelaşi timp că guvernul a făcut tot ceea ce putea face în cadrul instituţional actual. Dar pentru primarul socialist din Alaquas, Toni Saura, „coordonarea între administraţii a fost haotică”, conform comentariilor relatate de cotidianul valencian Levante.

„Este o ruşine naţională”, este de acord comediantul López-Guitián, originar din Valencia. La întoarcerea sa dintr-o operaţiune de curăţenie, comediantul cunoscut în Spania sub numele de Tonino a criticat „toate instituţiile pentru că şi-au abandonat posturile, pentru că ar fi trebuit să funcţioneze şi să nu se gândească că altcineva o va face în locul lor”.