Intrată mai târziu în joc, Rusia se apropie rapid de Covid-19. De această dată, Putin a urmat exemplul omologului său american, președintele Trump, cu rezultate similare – pericolul mai mare al unei catastrofe care ar fi putut fi evitată
“Am stat închis în casă de prea multă vreme, a trebuit să ies la plimbare“ – mi-a urlat în telefon un prieten din Moscova cu câteva săptămâni în urmă, încercând să acopere zgomotul din jurul său de pe o stradă, după cum s-a dovedit ulterior, din Sankt Petersburg. “O să intrăm într-un bar de pe-aici, o să bem ceva, mai sunăm“. După care a dispărut de pe ecranul telefonului, dar în imagini am putut să văd oamenii din jur mergând pe o stradă din Sankt Petersburg care îmi era cunoscută.
Primesc cu totul alte imagini din partea unor prieteni care locuiesc într-un orășel din Italia. Acolo stau în casă și îmi vorbesc despre continuele razii ale poliției vizându-i pe oamenii care umblă pe străzi. Un prieten din Berlin îmi spune că poți ieși afară, dar nu în grupuri mai mari de două persoane.
Pandemia de coronavirus m-a prins la Vilnius, în Lituania, un oraș în care străzile sunt pustii, barurile au murit și toate zborurile sunt suspendate. Nici în visele mele cele mai negre nu mi-am închipuit că, într-o democrație europeană, o să văd o ordine impusă prin forțele de poliție, care limitează libertatea personală și care să fie în contrast cu scenele vesele din Moscova, orașul meu de baștină care, în mod normal, e obsedat de ordine.
În timp ce scriu, Rusia vine din urmă. Totuși, inversarea situației dintre Est și Vest în privința libertății individuale pe parcursul dezastrului provocat de Covid-19 este izbitoare. Desigur, în Moscova, forțele de poliție nu s-au împuținat. Dar Kremlinul a impus cu întârziere măsurile de carantină pentru că este încă nehotărât. Asta amintește de confuzia în care se află acum Statele Unite, unde reacția târzie și neclară a președintelui Trump a contribuit la dezastru.
Președintele Vladimir Putin nu și-a făcut niciun plan în fața coronavirusului care venea din străinătate. Acum asta se răsfrânge asupra politicii sale – în opinia sa, o astfel de politică trebuind să fie mereu primordială. Drept rezultat, țara se va confrunta cu un rezultat cu mult mai distrugător, care ar fi putut fi evitat dacă el ar fi acționat mai devreme.
Pe data de 28 martie, rușilor li s-au arătat imaginii cu președintele Putin îmbrăcat într-un combinezon de protecție galben și cu o mască de decontaminare. El vizita un spital cu pacienți infectați cu Covid-19, iar mai apoi șantierul unui spital de urgență din apropierea Moscovei. Liderul de la Kremlin trecea astfel de la a spune că este vorba despre înscenarea unui pericol din străinătate la acceptarea realității unui pericol de infecție care amenință populația.
Dar, la fel ca președintelui Trump, lui Putin îi vine greu să recunoască natura biologică și deloc politică a virusului – un virus ”chinezesc“, spun ei, ca și când asta i-ar explica ferocitatea. Se pare că obiceiul lor de a da vina pe alții, un obicei pe care se bazează politica și popularitatea ambilor, contravine unei realități care nu poate fi manipulată.
În vremuri cu calamități naturale, adevărurile greu de suportat ies brusc la lumină. Iar dacă trăiești într-o lume în care toți oamenii nu pot fi decât alături de tine sau împotriva ta, toată povestea asta cu virusul pare, politic vorbind, cam îndoielnică. Or, tocmai din această cauză, în ultimele săptămâni, o parte a presei de stat din Rusia și unele birouri de securitate s-au chinuit să îi reducă la tăcere pe cei care “stârnesc panica în rândul populației“, iar presa gen tabloid din Rusia s-a umplut cu teorii ale conspirației potrivit cărora virusul este o armă biologică sau o păcăleală. Potrivit unui recent raport al Uniunii Europene, multe dintre aceste lucruri au ajuns în străinătate prin presa influentă din Rusia.
Kremlinul părea confuz. Pe data de 25 martie, într-un discurs-surpriză adresat națiunii, președintele Putin amâna pentru o perioadă nedefinită votul din 22 aprilie pe tema unor amendamente constituționale care i-ar permite ca, în 2020, să candideze din nou la președinție. (El a legiferat deja amendamentele, ceea ce face ca votul să nu mai aibă niciun rost).
Săptămâna trecută, el a instituit un concediu plătit la nivel național, dar purtătorul său de cuvânt, Dmitri Peskov, a declarat ulterior că asta nu înseamnă o vacanță și pentru oamenii care lucrează de la distanță. Joi, Putin a prelungit vacanța până la sfârșitul lunii aprilie, aruncând efectiv slăbita economie pe umerii firmelor și ai patronilor.
Faza cu concediul plătit îi uimește pe mulți. Cu timpul, s-a constatat că anunțarea vacanței e un tertip caracteristic lui Putin, la care el apelează ca să-l ferească de la a fi asociat cu niște decizii “negative“. El refuză să folosească cuvinte precum “urgență”, “restricții” sau “carantină”.
După alocuțiunea lui Putin adresată națiunii, numărul cazurilor de Covid-19 a început să crească. Duminică, Rusia a confirmat peste 670 de noi infecții cu coronavirus într-o singură zi, ceea ce face ca totalul oficial să se ridice la aproape 5.400.
Dar cei mai mulți dintre ruși nu știu ce să creadă: 24% dintre persoanele chestionate de centrul neguvernamental Levada spun că nu au încredere în informațiile oficiale pe tema pandemiei, iar 35% afirmă că le cred “parțial“.
Asta înseamnă că mulți ruși cred că autoritățile au eludat pericolul împiedicându-i pe medici să diagnosticheze cazurile cu coronavirus. Într-adevăr, în luna ianuarie, Rusia a înregistrat cu 37% mai multe cazuri de pneumonie comparativ cu anul trecut, după cum relevă Oficiul rus de Statistică.
Mulți cred că majoritatea cazurilor de pneumonie au fost de fapt infecții cu Covid-19. Pentru o țară cu 144 milioane de locuitori, care are o lungă frontieră cu China și care, până nu de mult, avea relații strânse cu Italia, cifrele oficiale sunt incredibil de mici.
Adevărata scară a răspândirii virusului în Rusia nu poate fi cunoscută din aceste motive enumerate mai sus, plus încă o altă cauză. Testele de coronavirus din Rusia sunt mult mai puțin precise decât cele efectuate în alte țări. Până pe 21 martie, Rusia efectuase 133.100 de teste, dintre care 306 avuseseră rezultate pozitive. Un procent de 0,21% al cazurilor pozitive este uimitor de scăzut, comparativ cu majoritatea rezultatelor din alte țări.
Pe fondul acestor confuzii, pe seama ripostei relaxate a Rusiei a circulat și o altă explicație, mai sumbră, și anume că ar fi vorba de o politică deliberată de a lăsa virusul să infecteze cât mai mulți oameni, în speranța că ei vor deveni astfel imuni în fața acestui nou agent patogen, presupunând că ei ar mai rămâne în viață. Desigur, este vorba doar de un zvon, mult prea grav pentru a fi discutat în public din cauza evidentelor costuri umane pe care o atare politică le-ar putea implica.
Așadar, ce poate face Rusia? China și Germania propun politici alternative. După o serie de ezitări, liderii Chinei au declanșat împotriva virusului întrega putere de care poate dispune un stat autoritar. Demersul a fost eficient, dar carantina excesivă și uzul excesiv al tehnologiei de urmărire a oamenilor vor atrage critici pentru multă vreme.
Germania a optat pentru o deschidere politică. Încă de la început, cancelarul Angela Merkel a prezentat statisticile cele mai plauzibile ce vor ilustra situația din Germania. “Experții sunt de acord că, dacă situația actuală persistă, între 60% și 70% din populație va fi infectată“. Până acum, riposta Germaniei a avut un succes relativ, rata deceselor datorate virusului Covid-19 fiind oarecum mai scăzută comparativ cu cea din alte țări.
Reacția Kremlinului a fost mult mai puțin agresivă decât în China și mult mai puțin deschisă decât cea din majoritatea țărilor europene. Date fiind obiectivele politice ale lui Putin, s-ar putea ca asta să nu împiedice răspândirea virusului. După cum s-ar putea ca virusul să fie lăsat înadins să-și urmeze calea. În ambele cazuri, avem de-a face cu un experiment politic cu cobai umani și cu niște consecințe necunoscute.
Sursa: The New York Times / Articol de Maxim Trudoliubov / Traducerea: Alexandru Danga (Rador)
Foto: Președintele rus, Vladimir Putin, vizitând un spital cu bolnavi de coronavirus / Sursa: Facebook
Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media
Donează suma dorită pentru susținerea proiectului G4Media
CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867
Deschis la Raiffeisen Bank
2 comentarii