INTERVIU VIDEO | Fostul ministru Vlad Voiculescu: Ministerul Sănătății nici măcar nu a fost informat atunci când contractele pentru vaccinuri au fost încheiate / Klaus Iohannis și Florin Cîțu au vrut să ia tot capitalul politic / Declarația din 2021 care a prăbușit rata de vaccinare

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Fostul ministru USR al Sănătății, Vlad Voiculescu, a declarat, într-un interviu pentru G4Media, că Ministerul Sănătății nici măcar nu a fost informat atunci când contractele pentru vaccinuri au fost încheiate. Klaus Iohannis și Florin Cîțu au vrut să ia tot capitalul politic de pe urma vaccinării, iar tot ce ținea de contractare era decis de premier.

Vlad Voiculescu susține că toate documentele legate de aceste achiziții trebuie să fie făcute publice, pentru ca toată lumea să știe cine ce a semnat.

Fostul ministru al Sănătății arată și cum o declarație din 15 mai 2021 a președintelui Klaus Iohannis a dus la prăbușirea ratei de vaccinare în România, care până atunci era una dintre cele mai ridicate.

Interviul integral cu fostul ministru al Sănătății Vlad Voiculescu

Ioana Câmpean: Bună ziua! Suntem la interviurile G4Media și îl avem astăzi invitat pe fostul ministru al Sănătății, Vlad Voiculescu. Bine ați venit!

Vlad Voiculescu: Bine v-am găsit!

Ioana Câmpean: Domnule ministru, să încep cu o declarație a actualului ministru al Sănătății, Alexandru Rogobete, tot într-un interviu la G4Media, a spus că acel contract din anul 2021 pentru vaccinurile Pfizer, cel pentru care România acum este condamnată să plătească peste 3 miliarde de lei, pentru că nu l-a onorat, spunea că nu se justifica sub nicio formă semnarea contractului ca fundamentare medicală și unul dintre argumente a fost numărul foarte mare de doze, faptul că era practic de două ori cât populația României. Contractul, într-adevăr, a fost încheiat la scurt timp după ce dumneavoastră nu mai ați fost ministru. Era doamna Mihăilă, Dar a existat sau nu o fundamentare pentru acest contract?

Vlad Voiculescu: Da, mulțumesc pentru invitație, mai întâi de toate, toate deciziile pe achiziții de vaccinuri s-au luat de către premier, de către premierul Cîțu, în momentul acela. Dacă spune cineva altceva, ar trebui să și demonstreze. Premierul Cîțu avea direct în subordine CNCAV (Comitetul Național pentru Coordonarea Vaccinării), condus de colonelul Gheorghiță și asta e foarte important de spus. Contractul a fost semnat în mai. Până la finalul mandatului meu, care a fost în 14 aprilie, nici măcar nu s-a făcut vorbire despre acest contract. Asta ca să fie foarte clar. Apoi contractul în sine, să vii acuma și să judeci realitățile de atunci, cu datele de acum. Sigur, e ușor și e și un pic manipulativ. De ce spun asta? Poate vă mai amintiți cum v-ați vaccinat în 2021? A fost Pfizer, a fost alt vaccin?

Ioana Câmpean: Inițial n-a fost Pfizer, pentru că nu am găsit și eu, personal, am plecat din București pentru că nu am găsit un loc la vaccinare.

Vlad Voiculescu: Că erau acele frumoase centre secrete de vaccinare în care se vaccinau mai degrabă speciali, lucru pe care eu l-am semnalat și a fost unul dintre motivele pentru care am fost demis. De asta au trebuit oameni ca dumneavoastră să plece din București. Dar, revenind la felul în care se vaccina toată lumea, că era Pfizer, că era Moderna, dacă era un astfel de vaccin, atunci ați făcut primul vaccin astăzi, peste 3 săptămâni următorul, deci două doze la 3 săptămâni și booster-ul apoi a venit la șase luni. Deci în anul 2021 foarte mulți români s-au vaccinat cu trei doze. Acum, acest contract pe care toate țările din Uniunea Europeană l-au semnat, toate și am câteva grafice puse într-o postare pe care v-am trimis-o. Dacă am putea să le să le proiectăm.

Dacă ne uităm la momentul în care au fost, a fost semnat acest contract. Acesta este un grafic din mai 2021, vedem unde era România, România era aici. România se vaccina mai mult decât Uniunea Europeană, decât media Uniunii Europene, mai mult decât UK, mai mult decât Statele Unite, mai mult decât Israel. Astea erau datele pe 9 mai. Mai departe, dacă mergem la punctul trei, la graficul trei, vedem câte doze a cumpărat România. România n-a cumpărat mai multe sau mai puține doze și nu puteai să faci asta. Puteai să intri în contract, așa cum au făcut toate statele europene. Sau puteai să nu intri în contract și să refuzi toate dozele. Asta erau variantele pe masă atunci. Repet, decizia nu a fost nici a mea, nici a cuiva din partid, a fosta lui Florin Cîțu.

Ioana Câmpean: Spuneți că a fost decizia premierului. Dar ce rol avea totuși Ministerul Sănătății, care ar fi trebuit să fie totuși cel mai îndreptățit să…

Vlad Voiculescu: Este lucrul pe care l-am spus și eu. Ministerul Sănătății ar fi trebuit să aibă rolul inclusiv de a achiziționa vaccinul, de a negocia. În cazul meu, Ministerul Sănătății a fost complet evitat. Toate deciziile, inclusiv sau mai ales pe contractare, au fost luate pe lângă Ministerul Sănătății. Ministerul Sănătății nici măcar nu a fost informat atunci când contractele au fost încheiate. Veneau mai târziu la Ministerul Sănătății pentru acele bonuri de comandă. Adică ce a semnat domnul Rafila mai târziu pentru acest contract, în ianuarie 2022 era un act de implementare, nu un act de decizie. Actele de decizii erau luate de premier împreună cu colonelul Gheorghiță. Ăsta este adevărul. Pe mandatul meu, apoi după mandatul meu nu știu exact cum s-au întâmplat lucrurile, dar decizia s-a luat în Guvern.

Ioana Câmpean: Domnul Rogobete a spus totuși că România a avut în cazul acestui contract cel puțin la dispoziție 5 zile să răspundă dacă acceptă contractul cu Pfizer în acea formă și nu a răspuns și că de aceea s-a considerat o acceptare tacită pentru cele 39 de milioane de doze. Ce s-a întâmplat atunci?

Vlad Voiculescu: Era mecanismul întotdeauna pentru toate contractele pe care le-a făcut Comisia Europeană, le-a negociat cu toți furnizorii, primeai contractul, îl primea cineva care repet nu informa Ministerul Sănătății, informa pe premier și după aia existau 5 zile de opt-out se numea, după care contractul era încheiat. Deci dacă în acele 5 zile nu transmiteai refuzul, contractul era încheiat. Repet, astea nu veneau la Ministerul Sănătății, mergeau la premier.

Ioana Câmpean: Era deja alocat un număr de doze sau puteai să răspunzi și să ceri mai puțin?

Vlad Voiculescu: În cazul acestui contract, și asta știm din cererea de trimitere în judecată a Pfizer, numărul de doze era foarte clar, era 4,32%, deci ăsta este numărul de doze pe care fiecare țară îl primea. România primea 4,32 pentru că acesta este pur și simplu procentul de populație al României raportat la întreaga Uniune Europeană. Deci era pur și simplu același număr de doze pe cap de locuitor pentru fiecare european. Puteai să alegi să-l primești sau să nu-l primești. Cantitatea a fost 39 de milioane de doze, împărțit la 2 ani, dacă faceți calcul, este undeva la 19,5 sau 19,75  de doze. Nu mai știu exact care era suma finală. Asta era pe an. Pare mult din perspectiva zilei de astăzi. Reversul sau cealaltă variantă ar fi fost ca România să nu comande deloc pentru anii 2022-2023. Din perspectiva zilei de astăzi, sigur am fi zis sigur, mai bine deloc. Din perspectiva de atunci, România ar fi fost singura țară care nu care n-ar fi comandat.

Ioana Câmpean: Deci nu se puteau încheia contracte pentru cantități mai mici.

Vlad Voiculescu: Nu, nu, asta e foarte clar. Toate informațiile pe care le am eu și din ce spune în cererea de trimitere în judecată semnată de Pfizer, asta este foarte clar. Putea opta România pentru a avea vaccinurile sau nu și, dacă accepta contractul, accepta așa cum e. Nu există această flexibilitate.

Ioana Câmpean: Există în legătură cu aceste vaccinuri și un dosar la DNA care vă privește pe dumneavoastră și pe doamna Mihăilă, care a fost la Ministerul Sănătății după dumneavoastră, legat de achiziția vaccinurilor și ați fost chemați la DNA în anul 2023

Vlad Voiculescu: În noiembrie. Da, în urmă cu câțiva ani.

Ioana Câmpean: S-a mai întâmplat ceva cu acel dosar?

Vlad Voiculescu: Din păcate, nu, mi-aș dori să se clarifice. Repet, acest contract este încheiat după finalizarea mandatului meu, dar foarte important și ar fi important de fapt ca toată lumea să înțeleagă și cine a avut toate deciziile, cine a avut toate deciziile pe perioada aceea tulbure a pandemiei, unde deciziile de cumpărare pot să spun foarte clar unde au fost, și anume la premier. Ar fi important să ne uităm și pe implementarea contractului. Din punctul meu de vedere, acolo este principala problemă.

Ioana Câmpean: Perioada de implementare. Vă referiți la anul 2022, când ministrul era Alexandru Rafila? 

Vlad Voiculescu: Din 2021, restul anului, 2022-2023, odată ce știam că vaccinurile nu mai sunt disponibile și nu a fost România singura țară în această situație. Peste tot în Europa, odată cu anul 2022, s-au vaccinat mult mai puțini oameni și aproape toate, de fapt toate țările din Uniunea Europeană au avut o problemă de supracontractare. Toate au avut mai multe vaccinuri decât aveau nevoie și toate au pus presiune pe Comisie să renegocieze cu Pfizer contractul. Pfizer a venit apoi cu o ofertă, nu din bunătatea inimii, ci mai degrabă împins în acel loc de către comisie. Și ofertele au fost foarte clare, au fost fie se poate reeșalona întreaga cantitate de vaccinuri și asta era gratuit. Ar fi trebuit folosită oportunitatea asta, măcar n-am fi plătit dobânzile. Știți, acum avem dobânzi de peste 150.000 euro pe zi.

Ioana Câmpean: Spuneți că, de exemplu, dacă dumneavoastră ați fi fost ministru al Sănătății, să zicem, în perioada în care a scăzut rata vaccinării, ne-am trezit că sunt foarte multe doze pe care nu le vom folosi în scurt timp, ați fi optat pentru această reeșalonare?

Vlad Voiculescu: Nu numai reeșalonare. Mai erau încă două posibilități. Unu era renunțare pur și simplu la circa o treime din numărul de doze, deci din suma contractului. Și a treia variantă erau plata unei așa-zise taxe de flexibilizare. Asta înseamnă că puteai să plătești jumătate din costul contractului, jumătate din costul contractului pentru fiecare doză, adică 9,75 euro și apoi, dacă aveai nevoie, puteai să cumperi. Dacă nu era, nu, nu mai plăteai nimic în plus. Deci cu alte cuvinte, ceea ce vedem astăzi, 610 miliarde de euro ar fi putut fi redus cu aproape cu jumătate din cantitatea pentru 2023. Deci pentru cantitatea din 2023 ar fi putut fi redusă,costurile ar fi fost reduse la jumătate, deci undeva la 200 și ceva de milioane de euro se puteau economisi pur și simplu. Am pierdut banii ăștia, i-am lăsat pe masă, dacă vreți i-am lăsat pe masă. Oferta era pe masă. România a fost în 2023 singura țară care nu a răspuns la această ofertă. Singura țară, au mai fost două care au refuzat-o pentru alte motive greșite. Iată, se vede, Polonia trebuie să plătească 1,3 miliarde de euro. Și Ungaria are pe 14 aprilie, cred, 14 sau 16 aprilie are proces, o să piardă de asemenea, dar suma este mult mai mică. Suma în cazul Ungariei este de 60 de milioane.

Ioana Câmpean: Populația e mult mai mică.

Vlad Voiculescu: Mică, dar numărul de doze folosite a fost mult mai mare. Și apropo de asta, asta este prima problemă. România s-a vaccinat foarte puțin. Dacă aveți cumva graficul.

Ioana Câmpean: Voiam să vorbim și despre lucrul acesta, pentru că într-adevăr, la un moment dat a fost una, când la începutul vaccinării, era soluția pe care o vedea toată lumea, de a ieși din pandemie, din stat în casă și așa mai departe. Apoi, la un moment dat, rata de vaccinare a scăzut foarte mult. Actualul ministru al Sănătății a susținut în interviul la G4Media că valul activ antivaccinist care s-a creat în acea perioadă și care de fapt continuă și acum nu este doar anti-COVID, atunci era mai specific, a fost din cauza politicienilor de la putere care au susținut foarte agresiv vaccinarea și atunci opoziția politică, pentru că era subiectul COVID, era cam cel care ne făcea viața, atunci a venit cu opoziția la vaccinare ca opoziție la putere. De fapt, și dumneavoastră ați fost ministru – e adevărat, pentru o perioadă scurtă -chiar în plină pandemie, decembrie 2000 – aprilie 2021, împărtășiți această opinie? Sau ce s-a întâmplat?

Vlad Voiculescu: Domnul Rogobete este ministrul PSD al Sănătății în acest moment. Domnul Rogobete are parțial dreptate, pentru că într-adevăr au fost doi așa-ziși campioni, oameni care au vrut să se fie campionii vaccinării. Aceștia au fost Klaus Iohannis și Florin Cîțu. Amândoi s-au urcat pe acest cal alb și au vrut să salveze națiunea și să ia tot capitalul politic de pe urma acestei acțiuni de vaccinare. Ăsta este motivul pentru care au scos vaccinarea de la Ministerul Sănătății. Altfel, în nicio țară nu s-a întâmplat așa. În nicio țară, Ministerul Sănătății nu a fost complet evitat în achiziții sau în coordonarea vaccinării. Ministerul Sănătății a avut un rol absolut marginal în vaccinarea anti-COVID, tocmai pentru că cei doi domni și PNL, ca partid, au vrut să beneficieze. Și-au făcut ei calculul că tot ce înseamnă tratarea bolnavilor în spitale să rămână la Ministerul Sănătății.

Ăsta este și motivul pentru care eu am fost singurul care a ridicat mâna din toate partidele atunci când s-au împărțit ministerele, a spus cine vrea Ministerul Sănătății. Nimeni. Și apoi și-au făcut calculul că partea bună din sănătate, partea care o să iasă, o să fie vaccinarea. Și dacă vă uitați pe pe graficul acesta, vedeți cum România, România este cu verde, cum vaccinarea în România a început foarte bine și a ajuns în luna mai la peste 100.000 de vaccinări, acolo vedeți numărul de vaccinări pe zi, Vedeți aici peste 100.000 de vaccinări și totul s-a rupt absolut brusc pe data de 15 mai 2021, În 15 mai 2021 s-a întâmplat ceva, și anume s-a întâmplat că domnul Klaus Iohannis, președintele României, a ieșit într-o conferință de presă și a spus „am învins pandemia”. Ce s-a întâmplat cu vaccinarea după este exact ce vedeți aici, s-a dus în cap și nu și-a mai revenit niciodată. Asta este ceea ce s-a întâmplat cu vaccinarea în România și urmările le vedem acum transpuse în cheltuieli enorme, în bani pe care trebuie să-i plătim pentru nimic.

Ioana Câmpean: În mai 2021, când s-a semnat și contractul, e adevărat că o afirmație a președintelui țării în acele momente în care toată lumea voia să scape de pandemie are efecte. Dar asta să zici că explică de ce oamenii nu s-au vaccinat, crezând sau vrând să creadă poate că au depășit pandemia, dar atitudinea antivaccinistă e un pic altceva.

Vlad Voiculescu: Este, revin imediat. Asta explică de ce oamenii nu s-au vaccinat. Asta explică de ce foarte multe vaccinuri au rămas nefolosite. Și asta explică de ce acum plătim, acum plătim bani. În lunile de la finalul anului am plătit în vieți omenești. Deci, atitudinea antivaccinistă și declarațiile prostești de-a dreptul ale lui Florin Cîțu și ale lui Klaus Iohannis de atunci au costat vieți. Acum ne uităm la bani și ne pare rău că trebuie să cheltuim aproape 1 miliard de euro, dar în luna octombrie 2021 și oamenii nu-și mai amintesc, au murit 22.000 de oameni, 22.000 de oameni. Ăsta este excesul de mortalitate. Ne uităm în urmă 10 ani la luna octombrie și vedem în luna octombrie 2021 că explodează numărul de mortalitate în exces, așa se numește. 22.000 de oameni care și-au pierdut viața pentru că nu eram vaccinați. De ce spun asta? Haideți să comparăm cu UK, de exemplu, UK aveau o rată de vaccinare de 70%, a noastră era de 30% în octombrie 2021. Ei au avut peste 1.000.000 de oameni care au luat boala și de decedat 4000. Noi am avut vreo 400.000 de oameni infectați și 22.000 de morți. La asta a adus o campanie de vaccinare proastă și antivaccinismul care s-a dezvoltat într-adevăr sau cel puțin a accelerat atunci. Și de ce a accelerat? Pentru că pe de o parte am avut acești campioni ai vaccinării care comunicau în fiecare seară despre vaccinare aproape obsesiv și pe cealaltă parte am avut un partid pe nume AUR care a folosit asta și am avut un PSD care mai întâi a refuzat masca. Vi-l amintiți pe Marcel Ciolacu care refuza să poarte mască. Poate vă amintiți după aia declarațiile din ce în ce mai nuanțate ale inclusiv ale domnului Rafila. Dacă la începutul anului venea și ne spunea atenție, această criză pandemică va continua foarte mult, era reprezentantul României la OMS, la sfârșitul anului spunea că se mai gândește dacă se vaccinează cu a treia doză sau chiar că nu se vaccinează. Același om, același expert în sănătate, simțind filonul politic, simțind că e ceva de câștigat, mai târziu a spus lăsați asta cu vaccinarea. „A fost PNL, a fost Florin Cîțu, a fost USR care v-au încurajat să vă vaccinați, de fapt, nu e neapărat necesar.” PSD a fost unul dintre partidele care, chiar dacă nu a susținut pe față un filon antivaccinist, îl avea în interiorul său și domnul Rogobete știe asta foarte bine și de asemenea a fost extrem de nuanțat, ca să nu spun parșiv. Asta este ceea ce s-a întâmplat cu acest partid și cu trendul antivaccinist și asta ne afectează astăzi, nu numai la nivelul ăsta că trebuie să plătim o mulțime de bani pentru vaccinuri pe care nu le mai avem. Ce avem? Păi avem boli la care suntem din nou campioni?

Ioana Câmpean: Este rujeola.

Vlad Voiculescu: 80 și ceva la sută din cazurile din Europa sunt în România, 80 și ceva la sută. E strigător la cer. Avem decese de copii nevinovați pentru că nimeni nu a mai apărat vaccinarea. Într-adevăr, s-a creat un val antivaccinist și am menționat de ce. Dar comunitatea medicală, politicienii responsabili au o datorie. Orice comunicator public are o datorie să apere sănătatea publică în măsura în care se pricepe fiecare, în măsura în care poate. Dacă vă uitați cine a mai apărat sănătatea publică în ultimii ani, n-a fost PSD, n-a fost Alexandru Rafila, din contră. Au avut o atitudine extrem de duplicitară. Mă bucur că lucrurile s-au schimbat întrucâtva cu Alexandru Rogobete. Mi-ar plăcea când explică lucruri, înțeleg că are o o temă de la partid, mi-ar plăcea să se concentreze pe ce e bine pentru sănătate. Oameni.

Ioana Câmpean: Două teme ați ridicat, în primul rând tema de la partid. Ați spus, dacă stăm să ne uităm acum la ce se întâmplă în declarațiile publice după această decizie a Tribunalului de la Bruxelles, este și un război al fiecărei părți politice. Și există, pe de o parte, ceea ce susțineți și dumneavoastră, de ce se impunea sau de ce era necesar să semnăm în continuare acel contract cu Pfizer în mai 2021.

Vlad Voiculescu: Încerc să fiu rezonabil. Spun doar că România nu mai trebuie să se plaseze niciodată în afara Uniunii Europene, în afara acțiunii UE.

Ioana Câmpean: Și acest punct de vedere al domnului Rogopete, de exemplu, care zice nu trebuia să facem acest lucru sub niciun fel. Spuneți de asemenea că responsabilitatea de fapt era doar la premier.

Vlad Voiculescu: Spun foarte clar că deciziile au fost la premier, da, foarte clar.

Ioana Câmpean: Și cine ar putea să stabilească de fapt care ar fi fost conduita corectă și dacă există o responsabilitate culpabilă, să zic așa, pentru că responsabilitatea semnării contractului există, dar dacă stai să raportezi la consecințele asupra sănătății sau în bani și așa mai departe, e posibil ca aceasta să fie o pierdere pe care până la urmă nu puteai să o prevezi. Până la urmă, cine ar trebui să facă lumina aici? Ați spus că și în acel dosar care a început cu dumneavoastră nu s-a mai întâmplat nimic de 3 ani. Deci justiția a mai făcut cine poate, pentru că de asta vă spun, există o plasare și politică, toate instituțiile sunt și politice. Cine poate să vină până la urmă, față de public și să lămurească ce s-a întâmplat și care sunt argumentele?

Vlad Voiculescu: Mă întrebați, practic, ce să mai creadă oamenii. Cred că primul lucru e dacă ne uităm la decizii politice și asta a fost o decizie politică. Da, în principiu, decizii de magnitudinea asta trebuie să fie decizii politice asumate. Deciziile politice, dacă nu se lasă cu un avantaj, dacă Florin Cîțu și-a băgat niște bani în buzunar sau avea acțiuni la firme…

Ioana Câmpean: Asta este o acuzație.

Vlad Voiculescu: Nu, e o acuzație. Spun numai, spun tocmai că eu nu cred că lucrul ăsta s-a întâmplat. Dacă poate altcineva să-l demonstreze, atunci asta ar trebui demonstrat. Dacă nu poate să demonstreze altceva, e un pic… să judeci acuma după 5 ani e un pic ca și cum ar merge cineva la Zelenski peste 5 ani și l-ar întreba de ce a comandat muniție, dacă războiul, Doamne ajută, se termină foarte curând. Pentru pentru vaccinuri, vaccinurile sunt muniția într-o pandemie. Așa a fost dintotdeauna. De fiecare dată, dacă ai un vaccin, atunci așa rezolvă pandemia. Da, dincolo de asta, când comparăm lucrurile și o spun mai degrabă așa, ca exercițiu intelectual, când spunem vai, sunt foarte mulți bani. Costul pe vaccin a fost 19,5 euro. Costul pe zi de internare la terapie intensivă este undeva la 1.000 euro în România. Deci costul pe zi de internare, ce e mai bine, să ai vaccin? Să te vaccinezi, respectiv să ai vaccin ca stat, indiferent dacă oamenii decid să se vaccineze sau nu? E o decizie responsabilă să ai vaccin, să-l oferi cuiva care vrea să se vaccineze sau să-i plătești spitalizarea după? Pentru că în momentul acesta România așa funcționează. Dacă cineva se îmbolnăvește, statul plătește. Da, avem un sistem de asigurări, dar în principiu acoperă pe toată lumea. Numai ca să dau un context să înțelegem. Dar dacă mă întrebați ce să înțeleagă oamenii, aș spune să se uite la documente, să se uite la ce scrie în cererea iată aprobată de un tribunal în momentul acesta. Cererea Pfizer. Pfizer povestește acolo foarte simplu, e în franceză am publicat-o pe Facebook, dar se poate traduce. Pot să fac asta, poate puteți să o puneți pe site-ul dumneavoastră traducerea, cererea de trimitere în judecată și acolo spune: nu înțelegem cum a procedat România. România spune acuma că domnul Rafila spune că nu avea spațiu de depozitare. Apoi, spune cererea de trimitere în judecată foarte clar, amendamentul patru vă asigură spațiul de depozitare la nivel european. România a refuzat, după care peste 5 zile a zis că ar vrea totuși, după care din nou s-a răzgândit. Deci e ceva absolut halucinat dacă citiți și e descris așa, cronologic, România a spus că vrea, după aia a zis că nu mai vrea, după aia a zis că vrea din nou, după care a spus că nu mai vrea și până la urmă spune că n-are spațiu. La amendamentul cinci, adică oferta aceea de care vă spuneam că avea trei componente principale, toate însemnau economii majore, după calculele mele de peste 200 de milioane de euro, a fost pe masă. Au fost 24 de state europene care au luat acea ofertă. Sunt sigur că state precum Germania au luat acea ofertă și s-au dus separat la Pfizer și au zis „ce ne mai dați în plus? De aici începem să negociem”, cum ar fi trebuit să facă orice guvern responsabil. Da, 24 de state au luat oferta aia și eventual au mai negociat ceva în plus. Au fost trei state care nu au acceptat acea ofertă și vă spuneam, două care au refuzat-o pentru motive greșite și una care n-a răspuns. Cum se poate să nu răspunzi când e vorba de 600 de milioane de euro și asta nu e un lucru care era undeva sub masă. E un lucru foarte clar, în documente ale statului român, 600 de milioane de euro, obligațiile contractuale erau extrem de clare. Acolo spunea foarte clar: statul membru este obligat să cumpere, că vrea, că nu vrea, că vaccinarea merge mai mult sau mai puțin.

Statul membru s-a obligat să cumpere având problema asta. Ca ministru, indiferent cine a semnat înainte, indiferent dacă a fost legal, ilegal, astea sunt sau moral, imoral, corect sau greșit. Când ești ministru și ai contracte semnate înainte, te ocupi de statul român. Sunt obligații ale statului, deveniseră obligații ale statului român și exista o ofertă prin care puteam să economisim bani. Asta am să-i reproșez domnului Rafila. E e ceva nici măcar n-am auzit un răspuns. Am auzit că l-a ținut informat pe domnul Ciucă.

Ioana Câmpean: Da, cum ați spus, probabil că premierul trebuia să ia o decizie.

Vlad Voiculescu: Poate că trebuiau să ia o decizie împreună. Când la mine au sosit, a venit cineva de la Institutul Cantacuzino și mi-a spus premierul Cîțu a făcut-o, a încheiat un contract de vaccinuri, am venit să semnați dumneavoastră, pentru că miniștrii sănătății din UE semnează bonurile de comandă. Știți ce am făcut? N-am semnat pentru că nu poți să semnezi ceva despre care afli abia acuma de la un funcționar, ca ministru al Sănătății am spus merg în ședința de guvern, fac un memorandum, că ăsta este forma prin care te duci în ședința de guvern și iei o decizie, pregătesc un memorandum în care spun exact cum am aflat că s-au întâmplat lucrurile și cer o decizie premierului.

Asta ar fi trebuit să facă domnul Rafila dacă avea oferta pe masă și o avea și nu să scrie o scrisoare sau să-i dea un telefon domnului Ciucă și să-l țină informat, ci să se ducă cu un memorandum în ședința de guvern și să spună tuturor, transparent, și ministrului de finanțe și tuturor celorlalți miniștri asta este problema, este o obligație a României. Avem o oportunitate. Haideți să vedem ce facem, domnule prim-ministru, decideți, pentru că în Guvern, în ședințele de guvern, în Guvernul României așa se decide. Premierul decide, nu este o majoritate sau un consens între miniștri, ci premierul are ultimul cuvânt. Premierul ar fi putut să decidă, dar era responsabilitatea ministrului sănătății să meargă cu acea decizie în Guvern, printr-un memorandum, printr-o hotărâre de Guvern. Aici nu știu care era situația legală atunci.

Ioana Câmpean: Acum vorbim de responsabilități și revenind la ce am discutat un pic mai devreme despre acest fenomen al anti-vaccinismului care încă se resimte, adică încă este la cote mari în România. Nu s-a încheiat odată cu pandemia de COVID, nu a ținut numai de vaccinul anti-COVID. Dumneavoastră sunteți acum consilier a președintelui Nicușor Dan. Există la nivelul instituțiilor de vârf ale statului vreun interes de a schimba cumva lucrurile în zona asta și de a se lua niște măsuri concrete, că așa, cu toții constatăm că nu suntem într-o situație foarte proastă? 

Vlad Voiculescu: Unde trebuie să se întâmple aceste lucruri sunt la nivelul Guvernului. De asemenea pot să vă spun în Parlamentul European văd de asemenea grupuri politice, mai ales din extrema dreaptă, care în continuare și-au făcut și au făcut din asta un cal de bătaie. Este principala lor temă. Orice se dezbate pe tema sănătății în Parlamentul European și sunt coordonatorul grupului Renew pe sănătate, orice se dezbate acolo în general, sunt două persoane de la două grupuri politice care spun dar nu cumva vaccinul este de vină pentru depresie, pentru cancer, pentru absolut orice e rău pe lumea asta. E un cal de bătaie. Oamenii sunt cinici, politicieni fără niciun fel de bază profesională, fără niciun fel de bază științifică solidă, vin și spun vrute și nevrute.

Cred că pentru asta soluțiile sunt. Unu, instituțiile statului trebuie să acționeze pe baze științifice. Există instituții europene care spun foarte care, care dau tonul, precum EMA, Agenția pentru Medicamente a Europei, avem Centrul pentru Controlul Bolilor Contagioase. Deci avem instituții care ne spun care este baza științifică. Avem nevoie de instituții ale statului român care să își facă treaba. Și Ministerul Sănătății este primul care are datorie în sensul acesta, să spună clar lucrurile, să spună lucrurilor pe nume, cu curaj, să nu se teamă de de consecințe politice. Dacă ăsta e prețul, n-ar trebui să fii ministru al Sănătății, dacă nu vrei și poți să-ți asumi să spui adevărul și, mai departe decât atât, astfel de de teme precum cea de care discutăm astăzi nu cred că ajută. Nu cred că ajută să se vorbească despre vaccinuri doar în contextul acesta al unei achiziții făcute în 2021. Dar poate e bine să se lămurească și asta și din perspectiva mea, toate documentele ar trebui să fie publice. Tot ce a semnat oricine referitor la aceste vaccinuri.

Ioana Câmpean: În momentul acesta nu sunt publice? Și cine ar putea decide să le facă publice?

Vlad Voiculescu: Cred că noi, ca stat…

Ioana Câmpean: Statul înseamnă niște instituții.

Vlad Voiculescu: Instituția Guvernului, în principiu, ar putea să decidă asta și dacă ai 1 miliard de euro, aproape 1 miliard de euro pe care România trebuie să-i plătească pentru produse de care nu are nevoie, atunci poate ar trebui să știe toată lumea cine cce a semnat, cum a semnat. Dar dincolo de asta, ce avem urgent de făcut în momentul acesta este iarăși Guvernul României trebuie să negocieze cu compania Pfizer și ar fi trebuit să facă asta de mult.

Ioana Câmpean: A anunțat actualul ministru al sănătății că dorește să facă o negociere cu Pfizer astfel încât să obținem niște medicamente.

Vlad Voiculescu: E o discuție pe care am avut-o cu premierul Bolojan acum șase luni. Despre asta este. Am avut discuții de asemenea cu ministrul Nazare, cu ministrul Rogobete înainte de această decizie. Poziția noastră este slăbită în momentul acesta. Odată ce ai o decizie, chiar dacă e în primă instanță și este executorie, nu ești într-o poziție mai bună de negociere. Da, sunt convins. Sunt convins că Pfizer o să fie dispus să negocieze cu noi. Și sunt mai multe lucruri pe care putem să le cerem sau să le negociem. Putem să vorbim despre alte produse. Produse inovative ale Pfizer se vând în România, sunt disponibile pentru foarte mulți pacienți. De asemenea, putem să vorbim despre investiții ale Pfizer în România. Nu suntem singuri, din păcate sau din fericire, suntem alături de Polonia, Ungaria un caz mai special. Da, având în vedere guvernul de acolo, poate că o să vedem schimbări curând. Dar da, chiar și alături de Polonia am putea să vedem investiții în România și în Polonia. Vorbim de cu totul 2 miliarde de euro. Putem să vedem investiți de sute de milioane de euro, să le negociem chiar în comun. Putem, de asemenea să vedem o reducere a întregii sume. Pfizer este o companie care e cotată la bursă și pretinde că salvează vieți că ăsta este motivul pentru care ei există pe lume. Nu salvezi nicio viață luând banii de la un stat și dându-le produse de care nu au nevoie. Nu cred că-și permite Pfizer să meargă până la capăt cu asta. Aș vrea să cred că există, că va exista o înțelegere cât de curând.

Ioana Câmpean: În această notă optimistă, vă mulțumim pentru interviu, mulțumim și celor care ne urmăresc și vom reveni și cu alte interviuri. La revedere!

Vezi și EXCLUSIV | Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete: În mai 2021, România a avut 5 zile să spună dacă vrea contractul cu Pfizer și nu a răspuns. S-a considerat aprobare tacită și s-a activat contractul pentru 39 de milioane de doze

Vezi și INTERVIU VIDEO | Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, despre „fenomenul antivaxerilor” și cine l-a creat / De ce merge la Washington pentru un centru de mari arși în București / Cum vrea să desființeze monopolul CNAS și cine se opune / Răspunsurile la întrebările momentului în scandalul procesului cu Pfizer