INTERVIU VIDEO Arhitectul Emil Ivănescu | 8 ani la conducerea OAR București – culisele războiului urbanistic din Capitală și candidatura la nivel național: „Majoritatea proiectelor începute acum vor schimba fața Capitalei în următorii patru ani”

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Arhitectul Emil Ivănescu, care nu a mai candidat pentru un nou mandat la conducerea filialei București după cele două mandate consecutive permise de regulament, a declarat, într-un interviu pentru G4Media, că perioada 2018–2026 a fost „enorm de grea”, în special din cauza blocajelor din autorizare și a tensiunilor dintre actorii implicați în dezvoltarea orașului.

După opt ani la conducerea Filialei București a Ordinului Arhitecților din România (OAR București), arhitectul Emil Ivănescu vorbește despre una dintre cele mai tensionate perioade pentru urbanismul Capitalei: suspendări de PUZ-uri, blocaje administrative, conflicte între administrație și dezvoltatori și dificultățile de dialog din întregul „ecosistem” instituțional, așa cum îl numește el. Ivănescu explică, totodată, ce proiecte aflate astăzi în lucru ar putea schimba Bucureștiul în următorii ani.

„Nu numai colegii noștri, dar toată industria și Bucureștiul, cumva, în acte și documente, pare că a stagnat. Nu a stagnat, dar nici minunat nu a fost”, afirmă acesta.

„Dialogul nu este doar cu dezvoltatorii”

„Dialogul nu este doar cu dezvoltatorii, este cu tot sistemul de instituții, administrații și antreprenoriat. Industria construcțiilor este un ecosistem foarte amplu”, spune acesta.

El susține că una dintre strategiile OAR București a fost să vină către administrații cu proiecte concrete care să ajute inclusiv primăriile și departamentele de urbanism. În acest context, a fost creat un grup de dialog cu toate primăriile din Capitală și a fost inițiat „Glosarul de termeni în arhitectură și construcții”, menit să clarifice termenii ambigui din legislație care generează blocaje în autorizare.

Totodată, OAR București a inițiat și primul standard național de reprezentare a desenului de arhitectură, realizat împreună cu Asociația Română de Standardizare.

„Digitalizarea este principalul aspect”

Întrebat despre soluțiile pentru deblocarea urbanismului din București, Ivănescu afirmă că digitalizarea administrației rămâne problema-cheie.

„Dacă nu se va introduce digitalizarea pe bune, lucrurile nu se vor schimba. Discutăm despre asta de aproape opt ani”, spune acesta.

El susține că unele administrații locale au făcut progrese în această direcție încă din perioada pandemiei, însă Primăria Capitalei „nu a marșat nimic pe zona asta” în ultimii ani. Potrivit lui, există acum proiecte la nivelul Ministerului Dezvoltării pentru crearea unor platforme digitale comune.

Concursurile de soluții și „schimbarea feței Bucureștiului”

Unul dintre principalele subiecte ale interviului este legat de concursurile de soluții promovate de OAR București în ultimii ani, vizibile în spațiul public. Emil Ivănescu consideră că acestea reprezintă una dintre cele mai importante reforme introduse în relația dintre administrație și proiectarea urbană.

„România este făcută pe prețul cel mai mic”, afirmă acesta, criticând sistemul clasic de achiziții publice.

În opinia sa, concursurile de soluții permit alegerea celor mai bune proiecte pentru spațiul public și reduc influența criteriului exclusiv financiar în dezvoltarea orașului.

Printre proiectele menționate de Ivănescu se numără:

• regenerarea zonei Lacul Morii;
• proiectele pentru Lacurile Colentinei;
• concursul pentru Dâmbovița;
• viitorul concurs pentru Bulevardul Magheru;
• restaurarea Parcului Kiseleff;
• primul concurs pentru construirea unei școli publice moderne în Sectorul 6.

„Majoritatea proiectelor concursurilor acestora vor schimba fața Bucureștiului în următorii patru ani”, afirmă arhitectul.

Problemele economice ale profesiei

În interviu, Ivănescu vorbește și despre presiunea economică asupra arhitecților și despre scăderea onorariilor din piață.

„Nu s-a mai discutat de ani de zile despre costuri și probleme de genul acesta”, spune acesta, explicând că OAR București a organizat anul trecut o conferință dedicată modelelor europene de tarifare în arhitectură.

Arhitectul critică și sistemul actual al achizițiilor publice, unde costul proiectării poate ajunge „și la 0,17% din investiție”.

„N-ai cum să ai calitate în țara asta în momentul în care proiectarea unei școli ajunge la asemenea valori”, afirmă acesta.

În opinia sa, profesia de arhitect trebuie protejată mai bine, inclusiv prin modificări legislative și prin întărirea rolului profesional al arhitecților în firmele de proiectare.

Alegerile din OAR București și candidatura la nivel național

Recent, în cadrul alegerilor OAR București, arhitectul Sergiu-Cătălin Petrea a fost ales noul președinte al filialei pentru mandatul 2026–2030.

Emil Ivănescu afirmă că intenționează să candideze la nivel național în cadrul Ordinului Arhitecților din România.

„Sunt multe acțiuni pe care noi le-am făcut aici, la București, cu resurse limitate și care sunt aplicabile peste tot în țară”, spune acesta.

El enumeră printre proiectele pe care le-ar dori extinse la nivel național programe precum ArchiJob, Arhitect Antreprenor sau inițiativele dedicate digitalizării și colaborării interdisciplinare.

Transcript video – idei principale | Emil Ivănescu, fost președinte OAR București

Alina Mihai: După opt ani la conducerea OAR București, cât de greu a fost să conduceți organizația într-o perioadă marcată de suspendări de PUZ-uri, blocaje și conflicte urbanistice?

Emil Ivănescu: „Enorm de greu. Foarte greu a fost, pentru că pe de altă parte noi avem și am avut o serie de acțiuni foarte utile pentru colegii noștri arhitecți. Pe de altă parte, componenta aceasta administrativă, dialogul cu administrația și cu toate instituțiile, tot ecosistemul acesta este esențial pentru noi ca profesie și în momentul când blocajul a apărut (…) a explodat. Și nu numai colegii noștri, dar toată industria, de fapt și Bucureștiul cumva, în acte, în documente, pare că a stagnat.”

Alina Mihai: Ați vorbit frecvent despre dialogul cu administrația și dezvoltatorii. Unde a funcționat concret?

Emil Ivănescu: „Dialogul nu este doar cu dezvoltatorii, este cu tot sistemul ăsta de instituții și administrații și antreprenoriat, de fapt e un ecosistem. (…) Am făcut un grup de dialog cu toate primăriile din București și ne-am dus la toate. (…) Așa a apărut glosarul de termeni în arhitectură și construcții, în care am cartat acei termeni din legislație care provoacă blocaje.”

Alina Mihai: Care este principalul lucru care poate debloca urbanismul Bucureștiului?

Emil Ivănescu: „Sunt două aspecte. Aspectul principal: digitalizarea. Dacă nu se va introduce (…) digitalizarea introdusă pe bune (…) lucrurile astea nu se vor schimba.”

Alina Mihai: Care considerați că este una dintre cele mai importante realizări din mandat?

Emil Ivănescu: „Probabil unul dintre cele mai de impact acțiuni pe care noi le-am făcut în acești opt ani a fost să convingem autoritățile (…) să facă concursuri de soluții pentru programe importante cu impact pentru cetățeni.”

„România este făcută pe prețul cel mai mic. (…) Pentru cele cu impact major pentru viața cetățenilor trebuie să alegi calitatea.”

Alina Mihai: Ce proiecte credeți că vor avea cel mai mare impact?

Emil Ivănescu: „Majoritatea proiectelor concursurilor acestora vor schimba fața Bucureștiului în următorii patru ani. Vor schimba fața parcul Lacul Morii, Colentina, Magheru.”

Alina Mihai: Veți candida la nivel național în cadrul Ordinului Arhitecților?

Emil Ivănescu: „O să candidez pentru că sunt multe acțiuni pe care noi le-am făcut aici, la București, cu resurse limitate și care sunt aplicabile peste tot în toată țara.”

(transcript realizat cu ajutorul Vatis.tech)