INTERVIU Profesorul Liviu Papadima, despre proiectele de legi ale educației, “lipsite de viziune” și cu “prevederi scandaloase”: Organizarea “comasată” a Bacalaureatului – “o aberație, mărturia fără echivoc a incapacității autorităților românești” / Dacă aceasta va fi păstrată, reforma “va muri în câțiva ani”

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

“Dacă cea mai stupidă inițiativă din învățământul preuniversitar, cea a bacalaureatului ‘comasat’, va fi menținută în textul legii, cred că va avea soarta multor altor tentative de ‘reformă’ în favoarea ‘reformatorilor’: va muri în câțiva ani, poate chiar mai puțini de 4, de ‘experimentare”, apreciază filologul Liviu Papadima, profesor la Universitatea din București, în răspunsurile pe care le-a acordat Edupedu.ro pe tema proiectelor de legi ale educației. El califică prevederile privind organizarea bacalaureatului drept “șocante” și spune că proiectele de legi sunt lipsite de “viziune”: “Este, din punctul meu de vedere, o inițiativă care cârpește pe ici pe colo câteva cusături desprinse, dar nu aduce nimic nou în ce privește înțelegerea modului în care educația se și ne pregătește pentru viitor.”

• Liviu Papadima este cercetător, profesor la Facultatea de Litere a Universității din București, fost decan al acestei facultăți (2004-2012) și fost prorector al Universității din București (2012-2020). Este autorul mai multor volume despre literatură, eseuri de istorie, critică literară și educație. El a răspuns prin e-mail întrebărilor Edupedu.ro pe tema proiectelor de legi ale educației, pentru care perioada de consultări publice se apropie de final.

Potrivit lui Liviu Papadima, proiectele includ “prevederi scandaloase privind etica și integritatea în învățământul superior”, pe care le consideră a fi cele mai problematice în proiectul legii ce vizează universitățile.

Acesta consideră că întreaga dezbatere privind proiectele de lege, “plasată într-un sezon mort”, a fost una “de formă, o obligație legală care trebuia bifată”.

Chiar și despre măsurile pe care le descrie drept bune, el arată că “sunt departe de a reprezenta noutăți absolute, ci sunt cel mai adesea redenumiri sau redefiniri ale unor entități care figurau deja în cadrul legal existent.”

Citește articolul complet pe Edupedu.ro