INTERVIU Medicul Radu Lupescu, decorat de președintele Macron pentru lupta împotriva pandemiei, despre măsurile anunțate în România: Cred că este deja târziu / Va fi greu de evitat un lockdown dur

Medicul Radu Lupescu, decorat de președintele Emannuel Macron, pentru meritele sale în lupta împotriva pandemiei în Franța, a declarat, într-un interviu pentru G4Media.ro, că un lockdown dur va fi greu de evitat în România, având în vedere că secțiile de terapie intensivă sunt pline.

El mai spune că măsurile preconizate de autorități pot permite limitarea numărului de decese și infectări, dar nu vor avea efect imediat, astfel că acum ar fi nevoie de o limitare drastică a îmbolnăvirilor.

Lupescu propune o serie de soluții, printre care și organizarea unui lanț de transferuri zilnice către spitale din țările limitrofe pt a elibera un număr semnificativ de paturi de ATI și inițierea de discuții cu spitale private pentru a fi transformate în spitale COVID.

Redă mai jos interviul integral via Whatsapp:

Rep: Autoritățile române pregătesc măsuri pentru limitarea răspândirii virusului (certificat verde obligatoriu pentru toate activitățile, vacanță pentru elevi, obligativitatea măștii etc), dar nu au evocat până acum varianta unui lockdown general. Credeți că în situația în care se află România azi pot fi eficiente măsurile menționate mai sus?

Radu Lupescu: Din păcate nu. Cred că este deja târziu, este vorba acum de o situație critică in spitale si este nevoie de limitarea drastică a numărului de noi persoane infectate si de noi pacienți. Măsurile luate astăzi ne pot permite limitarea numărului de decese si internări la terapie intensivă care vor avea loc peste 10-20 de zile, dar nu vor avea un efect imediat.

Rep: Ce măsuri au fost luate în Franța când situația epidemiologică s-a înrăutățit, numărul de infectări și de morți a crescut și care este situația acum?

Radu Lupescu: Acum situația este calmă, dar sub supraveghere; avem iî continuare o scădere a numărului de pacienți Covid spitalizați sau în stare gravă,  începe sa crească efectiv rata de infectare, care este in jur de 1,05; adică fiecare persoană infectată infectează in medie 1,05 persoane, deci constatăm că epidemia progresează puțin.

Viata in Franța este practic una normală în acest moment, cu teatre, restaurante, stadioane deschide,  dar trebuie să rămânem vigilenți. De altfel, chiar si acum, în condițiile în care virusul circulă foarte puțin, nu veți vedea vreo persoană fără mască în tren, metrou sau autobuze și nici nu veți găsi vreun restaurant în care să nu vi se ceară certificatul verde. Asta în condițiile în care in Franța incidența este sub 1 la mie.

De fiecare data când a crescut presiunea asupra paturilor de reanimare în Franța, au fost luate măsuri restrictive severe. De exemplu, la sfârșitul lunii Martie, când nivelul de ocupare a paturilor de ATI era în jur de 90% din capacitatea obișnuită (dar acest procent nu tine seama de sutele de paturi care puteau fi deschise suplimentar ca în valurile anterioare) au fost decise măsuri drastice: homeworking generalizat, interzicerea deplasărilor între județe, închiderea magazinelor neesențiale, lockdown între orele 19 si 6, home schooling, limitarea deplasărilor la mai mult de 10 km de domiciliu în afara unui motiv imperios etc.

Asta în condițiile în care nu apăruse încă în Franța varianta Delta, care este mult mai contagioasă.

Rep: Va putea evita România un lockdown generalizat? De ce această măsură este dificil de impus și în ce constă eficiența ei?

Radu Lupescu: Va fi greu de evitat un lockdown dur, de trei-patru săptămâni, cuplat cu accelerarea campaniei de vaccinare, având în vedere starea în care se află secțiile de ATI astăzi. Eficienta e dată de reducerea drastică a contactelor directe interumane.

Rep: Ce alte măsuri ar trebui să însoțească o eventuală decizie de închidere totală sau parțială a activității având în vedere că secțiile de terapie intensivă din România sunt pline și nu mai sunt locuri în spitale pentru tratarea pacienților COVID?

Radu Lupescu: 1. Organizarea unui lanț de transferuri zilnice către spitale din țările limitrofe pentru a elibera un număr semnificativ de paturi de ATI; aceste transferuri nu sunt ușor de făcut, pentru că nu orice pacient poate fi transferat. Selecția și pregătirea trebuie să fie riguroase și trebuie să existe o comunicare bună între spitalul de plecare, echipele medicale care fac transferul și spitalul destinatar.

2. Discuția cu spitalele private; de exemplu o parte devin spitale Covid (si sunt plătite de stat pentru asta) inclusiv prin transformarea rapidă a secțiilor de ATI în secții Covid sau transformarea sălilor de trezire in secții ATI Covid. Formarea rapida a personalului din spitalele private in secțiile Covid existente; iar altele rămân spitale ne-Covid unde se vor putea trata si opera un număr definit de pacienți urgenți de pe listele de așteptare de la stat, în condițiile normale de decontare a casei de sănătate (plus un Bonus de la stat pt a acoperi cheltuielile legate de infrastructura si personalul spitalului)

Notă: Medicul Radu Lupescu este președintele comunității medicale din Clinica Rhéna din Strasbourg. A participat la coordonarea regională Covid in Alsacia. Radu Lupescu a primit, luni, la Paris, de la ministrul francez al Sănătății, Olivier Veran, Ordinul Național al Meritului, care îi fusese conferit de președintele Emmanuel Macron pentru lupta împotriva pandemiei.