INTERVIU Cătălin Raiu, lector universitar, teolog: Este o problemă modul în care e predată teologia în Facultățile de teologie. Se creează un fel de analfabetism în privința culturii politice și ai preoți care desconsideră virtuțile democrației

„Suntem în fața unei mistificări a istoriei, pentru că mulți oameni care s-au alăturat susținerii acestor mesaje fie nu cunosc adevărul istoric, fie preferă să interiorizeze doar o parte seducătoare a lui”, spune teologul Cătălin Raiu, lector la Universitatea din București, într-un interviu acordat Edupedu.ro. În contextul în care în primul tur al alegerilor prezidențiale (n. red. anulat ulterior de CCR) candidatul clasat peste noapte pe primul loc are un discurs neolegionar, antisemit, pro-putinist, presărat cu negări ale științei și mesaje declarative de pace, Cătălin Raiu a avertizat că parte a publicului „este captiv unor teorii conspiraționiste”.

„Cred că este o oarecare problemă modul în care este predată teologia în facultățile de teologie, pentru că acolo avem de-a face cu formarea unor clerici și nu mă refer doar la Biserica Ortodoxă Română, mă refer la toate cultele. Avem de-a face cu formarea unor clerici care studiază, spre exemplu, foarte multă istorie bisericească și, evident, e bine că fac lucrul ăsta, pentru că trebuie să știe tradiția și istoria comunității tale de credință. Dar acest studiu se oprește undeva în anii comunismului. Adică învață, ca viitori preoți, faptul că regimul comunist a fost un regim ateu, agresiv la adresa credinței și sigur e bine că învață lucrul acesta, dar mai nimeni nu studiază democrația, mai nimeni nu studiază modul în care trebuie să se raporteze viitorii preoți la regimul politic în care chiar trăiesc astăzi: cum anume trebuie înțeles el, care sunt virtuțile lui, de ce este este superior altor regimuri politice – pentru că noi spunem asta. Cumva se creează un fel de analfabetism în privința culturii politice. Și-ți este ușor să spui că Bisericii i-a fost bine pe timpului lui Constantin Brâncoveanu sau i-a fost parțial bine pe timpul lui Alexandru Ioan Cuza. Dar când ești pus în fața societății de astăzi n-ai un răspuns pe care să-l fi studiat în mod sistematic. Și cred că asta se vede. Și atunci fie ai preoți care mai degrabă evită subiectul, pentru că nu l-au studiat în mod sistematic, fie chiar preoți care desconsideră virtuțile democrației. Mie asta mai degrabă mi se pare, să zicem, o problemă, dar care are și o soluție pe termen lung prin prin introducerea aceste alfabetizări privind natura regimului politic democratic astăzi”, a declarat teologul Cătălin Raiu, în interviul acordat Edupedu.ro.

Acesta a explicat că „ideea mea de așa-zisă reformă, mici îmbunătățiri pe care le-aș aduce, ar fi să existe disponibile pentru studenții teologi niște cursuri care să răspundă dilemelor la zi ale societății și mă refer aici la modul în care funcționează democrația, la ce este libertatea religioasă, la dialogul inter-religios, pentru că una este să-l tolerezi pe cel de lângă tine, care e de altă confesiune, și alta este să și intri în dialog cu cel de lângă tine, în altă confesiune. Și acest dialog între religii, între confesiuni, între comunități de credință, între două parohii vecine care aparțin de culte diferite, nu trebuie să te oblige în niciun fel în a schimba doctrina religioasă, ci de a vedea puncte de legătură comune cu cel de lângă tine și a dezvolta poate proiecte împreună, pentru că până la urmă mesajul creștinismului indiferent de confesiune este în bună măsură unitar: Iubește-ți aproapele! O spun și ortodocșii, și baptiștii, și catolicii”.

Cătălin Raiu este lector universitar la Universitatea din București, Facultatea de Administraţie şi Afaceri unde predă disciplinele Sisteme și instituții politice, Sisteme politice comparate, Metode și tehnici ale luării deciziei publice. Este membru în Colegiul director al Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD). Cătălin Raiu este doctor în Științe Politice, disciplinele principale studiate sunt: Istoria ideilor politice, Teorie politică, Totalitarism, autoritarism, democrație în secolul XX, Fenomenologie politică, Istorie și modernitate în România secolelor XIX-XX, la Facultatea de Științe Politice (FSP), Universitatea din București, în perioada 2009-2012. Între 2019-2022 a fost membru al panelului de experți pe libertate religioasă din cadrul Biroul pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului al OSCE.

Edupedu.ro: Am asistat în aceste ultime 3 săptămâni la un discurs al unui candidat la prezidențiale, prezentat de IPS Teodosie ca „un trimis al lui Dumnezeu” și în același timp cu discurs neolegionar, antisemit al aceleiași persoane. Cum vă explicați că oamenii care au aderat la discursul său acceptă aceste valori care se exclud, până la urmă: creștinismul vizavi de intoleranță, discurs de ură, xenofobie? Avem ca exemplu, pe de-o parte, mesajul de pace și în același timp aceeași persoană spune că legionari precum Zelea Codreanu și Antonescu ar fi eroi. 

Cătălin Raiu: În primul rând, cred că suntem în fața unei mistificări a istoriei, pentru că mulți oameni care s-au alăturat susținerii acestor mesaje fie nu cunosc adevărul istoric, fie preferă să interiorizeze doar o parte seducătoare a lui, asta ducând inevitabil chiar la relativizarea sau negarea Holocaustului, cum am văzut în campania electorală. Pe de altă parte, aici nu cred că vorbim de creștinismul instituționalizat, ci vorbim mai degrabă de o formă de creștinism care este de bricolaj, adică cuprinde elemente specifice religiei creștine sau, în cazul nostru, mai degrabă confesiunii ortodoxe, dar care are multe, multe influențe sau elemente de împrumut, care nu fac deloc parte din creștinism. Așa cum subliniați prin formularea întrebării, intoleranța, discursul instigator la ură sau xenofobia nu fac parte din canonul creștinismului.

Deci, dacă plecăm de la această ipoteză, înseamnă că există un public în România care, pe de o parte, nu este fidel creștinismului instituționalizat, se folosește de el doar cât îi convine, cât îi oferă legitimitate, dar pe de altă parte este captiv unor teorii conspiraționiste. Neagă, spre exemplu, multe dintre virtuțile științei și contextul pandemic ne-a arătat, spre exemplu, că predispoziția spre vaccinare a românilor s-a oprit undeva la 40%, ceea ce este foarte puțin în comparație cu alte țări europene. Unii au spus chiar că virusul nu ar exista pentru că nu a fost văzut fizic, deși nimeni nu poate vedea cu ochiul liber, ci doar la microscop. Este în egală măsură și o lipsă de educație, în general.

O statistică nefericită pentru România arată că suntem încă ultima țară din Uniunea Europeană la numărul de licențiați pe cap de locuitor și asta arată faptul că societatea se consumă mai degrabă în registre mistice, conspiraționiste, iar pătura educată a societății reușește cu greu să dialogheze cu restul societății. Au apărut, de altfel, și multe meme-uri pe grupurile de socializare legate de acest lucru.

• Citește interviul integral pe Edupedu.ro