G4Media.ro

Întâlnirea Biden-Putin: Ce ar putea aduce reuniunea liderului SUA cu ”ucigașul” de…

Întâlnirea Biden-Putin: Ce ar putea aduce reuniunea liderului SUA cu ”ucigașul” de la Kremlin

În luna martie, într-un interviu care a provocat furia celor de la Kremlin, președintele Joe Biden l-a descris drept un „ucigaș” pe omologul său rus. Săptămâna viitoare, liderul american urmează să se întâlnească cu președintele Vladimir Putin la vila La Grange de pe malul lacului Geneva, în Elveția, în primul test diplomatic major al Administrației Biden.

Care sunt șansele ca reuniunea să se finalizeze cu acțiuni concrete și ca președintele Biden – aflat sub presiunea unor crize interne și externe semnificative – să îl pună la respect pe țarul de la Kremlin, acuzat din cauza implicării Rusiei în conflictul din Ucraina, de încălcările repetate ale drepturilor omului, de atacurile cibernetice împotriva Statelor Unite sau de susținerea acordată dictatorului de la Minsk?

Întâlnire cu deja-vu

Înainte de a vorbi despre întâlnirea de săptămâna viitoare, să ne întoarcem un pic în trecut. În ultimele câteva decenii, reuniunile dintre liderii american și rus au avut loc cu regularitate în locații europene neutre. Prima întâlnire între președintele Ronald Reagan și liderul sovietic Mihail Gorbaciov a avut loc la Geneva în 1985. Acest summit a pregătit terenul reuniunii istorice de la Reykjavík (Islanda), în anul următor. 

Mai recent, în 2018, președintele Donald Trump s-a întâlnit cu Vladimir Putin la Helsinki, un summit marcat de acuzațiile că liderul republican – descris pe față de multe publicații de peste ocean ca fiind „agentul lui Putin” – a denigrat comunitatea de informații din SUA în timp ce stătea lângă liderul de la Kremlin.

La începutul mandatelor lor, președinții americani din ultimii 20 de ani au încercat să găsească un punct comun cu Putin în domenii precum armele nucleare și terorismul.

Vorbind despre fostul spion KGB ajuns în fruntea Rusiei, președintele George W. Bush a declarat după o întâlnire cu acesta din 2001 că este capabil „să găsească un sentiment al sufletului lui Putin,” în timp ce Barack Obama i-a transmis țarului de la Kremlin că va avea „mai multă flexibilitate” cu el după ce va câștiga un al doilea mandat la Casa Albă. (La Geneva, în 2009, secretarul de stat al SUA, Hillary Clinton, i-a dat ministrului rus de externe, Sergei Lavrov, o cutie galbenă cu un buton roșu de „resetare” pentru a simboliza legăturile îmbunătățite sub președinția lui Obama. Dar cuvântul „resetare” a fost tradus greșit în cuvântul rusesc pentru „suprasolicitare,” creând un moment incomod).

De data aceasta însă, Administrația Biden, dar și Kremlinul, au încercat să tempereze așteptările cu privire la întâlnirea celor doi lideri în Elveția. Reuniunea dintre Biden și Putin din 16 iunie de la Geneva – un oraș-simbol durabil al neutralității politice – se va desfășura pe fondul relațiilor extrem de proaste dintre cele două superputeri nucleare.

Diferențele dintre Washington și Moscova în ceea ce privește o gamă extrem de largă de probleme par să fie în prezent ireconciliabile, ambele tabere exprimându-și în ultimele luni, în repetate rânduri, neîncrederea față de intențiile și activitățile celeilalte în dosarul nuclear, în chestiunea ucraineană, în ceea ce privește Siria sau întemnițarea opozantului Alexei Navalnîi. (Ca fapt de culise, diferite informații sugerează că Elveția, care nu s-a alăturat sancțiunilor occidentale împotriva Rusiei după anexarea regiunii Crimeea de la Ucraina în 2014, a făcut presiuni puternice pentru a primi organizarea primului mare summit din țara alpină din ultimele decenii).

Biden vs. Putin

Care este însă contextul relațiilor dintre cei doi lideri mondiali? De-a lungul ultimilor ani, Biden și-a schimbat atitudinea față de liderul rus, devenind din ce în ce mai sceptic față de omul care conduce cu mână forte Rusia. În 2011, în calitate de vicepreședinte al Statelor Unite, Biden i-ar fi spus lui Putin în timpul unei întâlniri tête-à-tête că, spre deosebire de Bush, el crede că liderul rus „nici măcar nu are suflet.” Potrivit unei declarații ulterioare a lui Biden, din 2014, Putin i-ar fi mărturisit: „Ne înțelegem unul pe altul.” În acel an, cei doi s-au confruntat din nou când Biden a fost însărcinat să consolideze situația din Ucraina în urma protestelor pro-democrație și să preseze Rusia să-și reducă interferența militară în estul Ucrainei.

În acest an, într-un interviu acordat postului ABC, Biden a răspuns afirmativ atunci când a fost întrebat dacă Putin este „un ucigaș,” adăugând că „va plăti un preț” pentru dirijarea eforturilor destinate să încline balanţa spre contracandidatul său, republicanul Donald Trump, la alegerile prezidenţiale din 2020 din SUA. Declarația liderului de la Casa Albă a provocat furia regimului de la Kremlin. Putin a ordonat imediat ca ambasadorul rus la Washington să revină la Moscova și a cerut ambasadorului Statelor Unite în Rusia să părăsească țara.

Apoi, în aprilie, Administrația Biden a anunțat că expulzează 10 diplomați ruși – spioni sub acoperire diplomatică – drept represalii pentru campania masivă de piratare informatică SolarWinds pentru care agențiile de informații americane au arătat cu degetul spre Rusia. Atacul cibernetic a afectat cel puțin nouă agenții federale și 100 de companii din Statele Unite.

Simultan, Casa Albă a aplicat sancțiuni împotriva a zeci de companii și persoane fizice din Rusia, inclusiv o jumătate de duzină de firme de securitate cibernetică ce au legături cu aparatul de spionaj al Moscovei. SUA au sancționat, de asemenea, entitățile pe care le-au identificat ca fiind responsabile de implicarea Rusiei în alegerile americane din 2016 și 2020.

În plus, în mai, Administrația Biden a sancționat și companiile rusești și navele implicate în construirea gazoductului Nord Stream 2 între Rusia și Germania, despre care oficialii americani consideră că va oferi Moscovei o pârghie suplimentară pentru a constrânge și intimida aliații europeni. (În același timp însă, Biden a decis ridicarea sancţiunilor impuse companiei care construieşte controversata conductă şi directorului acesteia, fostul ofițer STASI Matthias Warnig, într-un gest considerat de analiști o victorie semnificativă pentru președintele Putin).

De asemenea, Biden l-a criticat pe Putin și pentru încălcarea constantă a drepturilor omului, în special pentru întemnițarea liderului de opoziție Alexei Navalnîi. În discursul ținut de Memorial Day, Biden a prezentat mesajul pe care administrația sa îl va transmite liderului de la Moscova în timpul reuniunii de la Geneva, spunând că „va arăta clar că nu vom – nu vom – sta pe margine și să-l lăsăm (pe Putin) să abuzeze de aceste drepturi.” 

Presiuni pe liderul american

Și, totuși, în ciuda criticilor sale la adresa lui Putin, președintele Biden este cel care a cerut organizarea întâlnirii cu liderul de la Kremlin. În timpul celei de-a doua convorbiri pe care a avut-o cu Putin în calitate de președinte al Americii, Biden a abordat subiectul unui summit SUA-Rusia. 

Gestul lui Biden a fost criticat vehement de unii republicani. Senatorul republican Ben Sasse a spus că decizia lui Biden „recompensează” comportamentul malign al liderului rus. „Putin l-a închis pe Alexei Navalnîi și marioneta lui, Lukașenko, a deturnat un avion pentru a pune mâna pe Roman Protasevici. În loc să-l tratăm pe Putin ca pe un gangster care se teme de propriii săi oameni, îi dăm prețioasa conductă Nord Stream 2 și îi legitimăm acțiunile printr-un summit. Acest lucru este o slăbiciune”, a spus Sasse.

La rândul lor, mai mulți democrați proeminenți au criticat reuniunea pe care Biden o va avea cu Putin, afirmând că liderul american „nu are ce să obțină, ci doar să piardă din ruleta diplomatică rusească” cu țarul de la Kremlin. Analiști de stânga i-au cerut lui Biden chiar să anuleze întâlnirea de la vila La Grange, lucru care „ar arăta că are coloană vertebrală și nu se teme să suporte mânia inevitabilă a lui Putin.”  Casa Albă a descris însă reuniunea Biden-Putin ca fiind „vitală” pentru apărarea intereselor strategice ale SUA.

Comentatorii au punctat că situația lui Biden este în acest moment delicată, liderul american aflându-se sub presiunea unor probleme interne și externe importante, care ar putea să reprezinte un handicap enorm în discuțiile tête-à-tête cu omologul rus. Negocierile cu republicanii privind pachetul de infrastructură tocmai au eșuat, campania de vaccinare a americanilor a intrat pe linie moartă după ce numărul celor care sunt dispuși să se inoculeze a scăzut dramatic în ultimele săptămâni, reforma electorală promisă de Casa Albă este amenințată chiar de către senatori din Partidul Democrat care au anunțat că se opun adoptării For the People Act, iar autoritățile au raportat un număr record de imigranți ilegali care au traversat frontiera cu Mexicul în ultima lună, respectiv peste 180.000. Din aceste motive, unii analiști au vorbit de “momentul complet inoportun” al vizitei lui Biden peste hotare. 

De asemenea, unitatea aliaților – pe care președintele Biden se bazează în fața lui Putin – este și ea fragilă. Atât în interiorul NATO, unde acțiunile Turciei reprezintă motive de îngrijorare, cât și în cadrul Uniunii Europene, unde unele decizii ale Ungariei sau Poloniei au ridicat semne de întrebare privind statul de drept și unitatea blocului comunitar.

Axios a notat și că două țări europene puternice – Germania și Franța – nu par să aibă același punct de vedere cu Biden atunci când vine vorba de a prezenta un front unit împotriva Chinei și Rusiei. Lucru care complică și el strategia lui Biden, amenințându-i poziția pe care ar trebui s-o adopte în fața lui Putin.   

Subiecte de discuție

Ce se ne așteptăm totuși de la întâlnirea de la vila din apropiere de Mont Blanc? Mai întâi trebuie să menționăm că summitul cu Vladimir Putin va fi punctul culminant al primei deplasări externe a lui Biden în calitate de președinte al Statelor Unite. Reuniunea de la vila din secolul al XVIII-lea, aflată pe malul lacului Geneva, va urma unei întâlniri a liderilor G7 în Regatul Unit și unui summit NATO la Bruxelles. 

La Geneva, Biden și Putin vor discuta unele dintre schismele geopolitice care afectează relațiile SUA-Rusia, inclusiv Ucraina, unde Moscova susține separatiștii din partea de est a țării; Siria, unde Rusia a ajutat la susținerea regimului Assad; și Belarus, unde un guvern condus de Aleksandr Lukașenko, aliatul lui Putin, a forțat recent aterizarea unui zbor internațional pentru arestarea lui Protasevici, ziaristul disident aflat la bordul avionului.

Cei doi lideri ar putea să abordeze și cazul americanului Paul Whelan, un fost pușcaș marin, închis în Rusia din decembrie 2018 sub acuzația de spionaj.

Analiștii se așteaptă ca Biden și Putin să discute mai multe aspecte de ansamblu la summit, cum ar fi situația generală a relațiilor SUA-Rusia, pandemia de coronavirus și modalități de extindere a tratatului New START, care este singurul acord de neproliferare nucleară rămas între Moscova și Washington. 

La ce să ne așteptăm

În ciuda tonului optimist cu care media de stânga din America a înconjurat reuniunea Biden-Putin, niciuna dintre țări nu se așteaptă la rezultate spectaculoase în urma întâlnirii de la Geneva. Oficialii spun că Biden – care, în calitate de candidat la Casa Albă și la începutul președinției sale, a avertizat că se așteaptă ca relația cu Rusia să rămână complicată – caută în principal să găsească un punct comun cu adversarul său pentru anii care urmează.

La nivel personal, discuția dintre cei doi ar putea să fie marcată de momente stânjenitoare din cauza evenimentelor care au marcat relația dintre cele două țări în ultimii ani. (Printre acestea se numără amestecul Rusiei în alegerile din America, atacurile cibernetice repetate ale hackerilor Moscovei, cazul controversat al fiului presedintelui american, Hunter Biden etc).

Oficialii Casei Albe au insistat în ultimele zile că nu au nicio iluzie că va fi ușor să facă astfel încât ca Moscova să își schimbe atitudinea. Ei prevăd un proces desfășurat la niveluri de lucru, cu experți diplomatici care să exploreze cu atenție posibile domenii comune, de la programul nuclear al Iranului la schimbările climatice. 

În această notă, comentatorii cred că, cel mai probabil, reuniunea  de la Geneva se va concretiza cu câteva succese minore: revenirea la posturi a ambasadorilor celor două țări (ambii au fost chemați în capitalele lor pentru „consultări”); o relaxare a restricțiilor impuse ambasadelor și consulatelor din cele două țări; eliberarea unuia sau mai multor americani deținuți acum în închisorile rusești; și un cadru de lucru pentru reluarea discuției despre controlul armelor nucleare.

De asemenea, Team Biden pare că dorește ca Moscova să fie de acord să abordeze problema criminalilor cibernetici care operează din Rusia și care, doar în ultimele săptămâni, au atacat conducta Colonial Pipeline, provocând o criză temporară de combustibil în unele state americane, și cel mai mare producător de carne din lume, compania JBS.

În condițiile în care niciunul dintre cei doi lideri nu are încredere în celălalt, și cel mai probabil ambii se displac reciproc, nici Biden, nici Putin nu vor face mari eforturi pentru a oferi ceva semnificativ, de substanță. Rezultatele reuniunii vor fi de aceea, foarte probabil, limitate.

Ca și concluzie, aș cita un comentariu din publicația Foreign Affairs, care a scris referindu-se la summit-ul din Elveția: „Biden nu a făcut campanie electorală militând pentru restabilirea relațiilor SUA cu Rusia și nu a urmat o astfel de abordare în calitate de președinte. În schimb, politica sa privind Rusia presupune un grad ridicat de fricțiune cu Moscova. Aceasta abordare recunoaște numeroasele moduri în care Rusia dăunează intereselor SUA, de la amestecul în alegeri, la ocuparea estului Ucrainei și până la încercarea de a diminua influența SUA la nivel mondial. Scopul lui Biden nu este transformarea relațiilor cu Rusia, ci restabilirea predictibilității și stabilității relației SUA-Rusia, așa cum a afirmat purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Jen Psaki.” 

Va reuși însă Biden să restabilească relația cu cel pe care l-a numit „asasin”? Reuniunea de săptămâna viitoare de pe malul lacului Geneva ar fi primul pas în acest proces lung și complicat.

Surse: Yahoo News, AP, CNN, Council of Foreign Relations, Washington Post, New Yorker, ABCNews, Axios, The Hill

Donează prin PayPal paypal icon
Donație recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Abonează-te la newsletter

11 comentarii

  1. Mai multă opozitie față de china si rusia face Trump de pe margine decat Biden

  2. Cam toti sunt ucigasi dar ucid cu pudoare.

  3. Oare de ce ati pus cuvantul ucigas intre ghilimele?

  4. Ce dracu sa vorbeasca Biden cu Putin? Săracu mos nici nu stie pe ce planeta e :)))))

  5. Yalta 2021. Ucraina a fost deja vanduta, se pregateste restul Europei de Est.

  6. Bidon va fi de acord cu o nouă cortină de fier in Europa de Est in schimbul sprijinului Rusiei împotriva Chinei. Lui Putin îi convine înțelegerea pentru că nu vrea o superputere la granița de sud-est. Bidon este forțat să facă înțelegerea asta pentru că altfel, o alianță Rusia-China va fi imbatabilă de către SUA, în condițiile în care Franco-Germania este deja în buzunarul lui Xi-Jimping, iar UK nu mai contează nici din punct militar nici economic.

    Prin pași mici dar siguri Putin iese învingător în fața occidentului. A reușit să răstoarne victoria occidentului din urmă cu exact 30 de ani.

    Pentru noi românii asta va însemna revenirea la post a unor securiști cu ștate vechi, care pot asigura relația cu Moscova ca înainte de 89, „investitii” masive rusesti in secotare strategice (energie, telecom, transporturi), diminuarea prezentei militare a NATO pe teritoriul Romaniei pana la o prezenta pur simbolica. Va fi o imagine scârboasă, cosmaresca, dar ne vom obișnui cu noua realitate…

    (Scriu asta cu amărăciune, nu aduc ode dictatorului Putin… dar viața nu este întotdeauna așa cum ne-o dorim…)

  7. „John Sullivan, ambasadorul SUA la Moscova, și-a exprimat îngrijorarea în fața congresmenilor că Joe Biden riscă să facă mari concesii Rusiei la summitul cu Vladimir Putin, fără a primi nimic în schimb, scrie CNN. Diplomatul american se teme că administrația Biden va repeta greșelile predecesorilor democrați, care au anunțat o resetare a relației cu Rusia, iar reacția Moscovei a fost să invadeze Georgia și Ucraina.”

    • Dacă până și oamenii lui Bidon și mașina de propagandă a stângii – CNN, au intrat în panică, este clară situația. 🙂

    • Pai ce concesii sa (mai) faca tzarul cand NATO deja a ajuns la granitele lui?
      Doctrina Brezynski a fost aruncata la gunoi si acordurile de acum 30 de ani au fost deasemenea incalcate.
      Onest, voi ce ati face in locul lui?
      (nu sunt fanul nimanui)

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.