Inspecția Judiciară cere de la Parchetul General numele procurorilor care au colaborat cu SRI în baza protocoalelor

Parchetul General a solicitat secției pentru procurori a CSM să stabilească limitele în care Ministerul Public poate da curs solicitărilor venite de la Inspecția Judiciară în chestiunea protocoalelor încheiate cu Serviciul Român de Informații, au declarat pentru G4Media.ro surse din CSM. Cererea Parchetului General vine după ce Inspecția Judiciară le-a solicitat lista procurorilor care au colaborat cu SRI în baza acestor protocoale și situația mandatelor pe siguranță națională.

Inspecția Judiciară demarează verificări cu privire la aplicarea protocoalelor cu SRI de către parchete în baza unei decizii a CSM din aprilie. Inspecția judiciară a făcut solicitări în acest sens la parchetele de pe lângă Curțile de Apel iar aceste solicitări vizează mai multe aspecte. Prin urmare, procurorii generali de pe lângă cele 16 Curți de Apel au solicitat Procurorului General clarificări pentru a oferi un răspuns unitar.

Codruț Olaru, membru CSM, a cerut suplimentarea ordinii de zi în timpul ședinței de miercuri: „Se  solicitā de către Inspectia Judiciara numele procurorilor care au lucrat pe baza acestor dispozitii si situatia mandatelor de siguranta nationala. Sa suplimentam ordinea se zi si sa incercam sa punctam limitele controlului din 19 aprilie la nivelul  Ministerului Public pe modul de aplicabilitate a dispoziţiilor protocolului încheiat în anul 2009.  Din observaţiile pe care Parchetul General le face şi la care, cel puţin colegii procurori din Secţie (Secţia pentru procurori – n.r.), noi, subscriem, impun, cred, maniera în care se realizează acest control o serie de clarificări din perspectiva noastră a celor care am dispus un astfel de control

Ca exemplu, deşi ştim cu toţii protocolul a fost încheiat în anul 2009, perioada de control vizată începe cu anul 2005, deci practic retroactivează cu 5 ani de zile. Se solicită de către Inspecţia Judiciară, nominal, numele, prenumele procurorilor care au lucrat, profesional vorbind, pe baza acestor dispoziţii. Şi nu în ultimul rând, o a treia observaţie vizează partea de punere la dispoziţie de către Ministerul Public a situaţiilor mandatelor de siguranţă naţională. Ştim cu toţii, nu este de resortul Ministerului Public să aibă o astfel de situaţie, nu interferează decât în mod parţial cu această problematică. Pe cale de consecinţă, vă adresez rugămintea să suplimentăm ordinea de zi şi să încercăm să punctăm limitele controlului pe care l-a dispus împreună în data de 19 aprilie.”

Potriviti surselor G4Media.ro, instanțele de judecată au început deja să solicite în aproape fiecare dosar DNA informații cu privire la colaborarea dintre procurori și SRI. Răspunsul standard al procurorilor DNA ar fi că DNA a colaborat cu SRI în baza legii până la decizia CCR din februarie 2016, care a interzis ca SRI să ajute parchetele să administreze probe în dosare.

Context. Liderul ALDE,  Călin Popescu Tăriceanu, liderul PSD, Livu Dragnea și deputatul Mircea Gheorghe Drăghici au depus, miercuri, 27 iunie pentru dezbatere și adoptare în procedură de urgență, propunerea legislativă privind declasificarea hotărârii CSAT nr. 17/2005 privind combaterea corupției, fraudei și spălării banilor, precum și a tuturor documentelor care conțin informații clasificate în baza acesteia.

Potrivit unui comunicat oficial, ”propunerea legislativă prevede că la data intrării în vigoare a legii, toate documentele clasificate în baza deciziei CSAT nr. 17/2005 – inclusiv cele similare cu protocoalele încheiate de Serviciul Român de Informații cu DNA care au permis abuzuri împotriva cetățenilor -, vor fi declasificate de drept, fără a mai fi necesară o altă procedură; vor deveni, astfel, informații de interes public și nu mai produc efecte de orice natură.
În al doilea rând, orice cetățean va putea avea acces liber la aceste documente, astfel încât toți românii să poată afla adevărul despre abuzuri. Comisia comună permanentă a Camerei Deputaților și Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activității SRI va centraliza aceste documente și le va pune la dispoziția persoanelor interesate. Acest drept se exercită la cerere și constă în studierea nemijlocită a documentelor și eliberarea de copii de pe acestea.
În al treilea rând, aflarea adevărului de către victimele abuzurilor se constituie într-un  prim pas care trebuie continuat prin măsuri reparatorii. De aceea, propunerea legislativă mai prevede că, persoanele care se consideră vătămate într-un drept ori într-un interes legitim de efectele produse de documentele declasificate au posibilitatea, în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a legii, să se adreseze instanțelor, cu acțiuni în revizuire, pretenții, răspundere civilă delictuală, pentru constatarea încălcării drepturilor și libertăților fundamentale și repararea prejudiciului suferit.”