Iniţiativă populară pentru protecţia frontierelor, în detrimentul Schengen, lansată în Elveţia / „Am pierdut controlul asupra frontierelor noastre cu mult timp în urmă. Nu mai ştim cine intră în ţara noastră”

Partidul Popular Elveţian (SVP), cel mai mare partid din Elveţia, cunoscut şi sub denumirea Uniunea Democratică de Centru (UDC), formaţiune de dreapta, populistă, a lansat sâmbătă o iniţiativă populară pentru protecţia frontierelor, care pune sub semnul întrebării acordurile Schengen, transmite France Presse, transmite Agerpres.

Iniţiativa „Stop abuzurilor în materie de azil (iniţiativă pentru protecţia frontierelor)”, care urmează să fie supusă unui referendum popular, a fost aprobată în unanimitate de delegaţii partidului reuniţi la Basel cu această ocazie, relatează agenţia Keystone-ATS.

În mod simbolic, oraşul de pe Rin se află la graniţa dintre Franţa şi Germania.

„Am pierdut controlul asupra frontierelor noastre cu mult timp în urmă. Nu mai ştim cine intră în ţara noastră”. „Protejându-ne frontierele, ne protejăm patria”, a declarat preşedintele SVP, Marcel Dettling.

Frontierele nu mai sunt protejate şi haosul din domeniul azilului continuă şi este însoţit de o creştere a criminalităţii, a adăugat el. UDC nu este străină de campaniile publicitare şocante care leagă toate formele de criminalitate şi incivilitate de străinii care trăiesc în Elveţia.

Textul adoptat sâmbătă prevede ca persoanele care intră în Elveţia să fie verificate sistematic la frontiere, o măsură incompatibilă cu angajamentele internaţionale ale Elveţiei, în special cu acordurile Schengen şi Dublin, care reglementează libertatea de circulaţie între ţările membre.

Dar SVP, care şi-a consolidat şi mai mult poziţia de cel mai mare partid la alegerile parlamentare din octombrie 2023, consideră că, dacă măsurile preconizate de iniţiativa sa populară nu sunt compatibile cu un acord internaţional, guvernul federal trebuie să îl renegocieze. Dacă negocierile nu reuşesc, Elveţia trebuie apoi să denunţe acordul, se arată în text.

Iniţiativa stipulează că intrarea în ţară şi azilul vor fi acordate numai persoanelor care ajung în Elveţia printr-o ţară terţă sigură. Textul prevede, de asemenea, o cotă de cel mult 5.000 de proceduri de azil pe an, care să fie stabilită de Consiliul Federal, autoritatea de conducere care îndeplineşte simultan rolurile de şef de guvern şi de şef de stat şi funcţionează pe baza principiului colegialităţii.

În 2023, au fost depuse 30.223 de cereri de azil în Elveţia (+23,3% faţă de 2022), potrivit statisticilor federale oficiale ale Secretariatului de Stat pentru Migraţie (SEM). În acest an, aceasta se aşteaptă la aproape 30.000 de noi cereri de azil.

Celelalte partide din Parlament „obstrucţionează soluţiile noastre şi nu fac nimic pentru a remedia haosul din domeniul azilului. Acum este de datoria publicului să acţioneze”, a acuzat Marcel Dettling. Acesta este motivul pentru care partidul lansează această iniţiativă.

O mare forţă de poliţie a fost desfăşurată pentru a securiza locul de întâlnire, în faţa căruia protestau aproximativ douăzeci de opozanţi ai politicii de migraţie a SVP, potrivit Keystone-ATS.

În prezent, spaţiul Schengen cuprinde majoritatea ţărilor UE, cu excepţia Ciprului şi a Irlandei, precum şi patru ţări din afara UE: Islanda, Norvegia, Elveţia şi Liechtenstein. Bulgaria şi România au devenit cele mai noi state membre ale blocului comunitar care au aderat la spaţiul Schengen cu frontierele interne aeriene şi maritime începând cu 31 martie 2024. Se aşteaptă ca o decizie unanimă privind ridicarea controalelor persoanelor la frontierele terestre interne pentru aceste două ţări să fie luată de Consiliu la o dată ulterioară.