O influentă publicație de investigații din Statele Unite scrie pe larg despre implicarea lui Rudy Giuliani în România și Ucraina de partea unor personaje acuzate de corupție 

Președintele Donald Trump și avocatul său, Rudy Giuliani, insistă că încercarea lor de a presa Ucraina pentru a-l investiga pe Joe Biden reflectă preocuparea lor mai generală cu privire la corupția scăpată de sub control din fosta republică sovietică. Acest lucru este, evident, ridicol, notează publicația americană Mother Jones, citată de Rador. Potrivit agenției de monitorizare, „Mother Jones” este cea mai longevivă (fondată în 1976) revistă de investigații din SUA și se finanțează din donațiile cititorilor.

Redăm mai jos textul integral publicat de Mother Jones:

Cererea adresată de Trump președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, de a-i face o „favoare” care l-ar ajuta în plan politic, trăsnește a corupție. După cum a punctat vineri senatorul republican din Utah Mitt Romney, a cere investigarea unui adversar electoral urmărește destul de clar un avantaj politic, nu combaterea corupției.

Și cum Trump a continuat să profite în calitate de președinte de cheltuielile făcute de funcționari guvernamentali americani și de străini la proprietățile sale, criticile lui la adresa corupției din alte țări sună a gol.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Sfaturi pentru a evita să te simți prea plin după o masă

05;35

Dispozitivul care va fi obligatoriu pe mașinile înmatriculate începând cu 6 iulie 2024

2:50

Au fost operați primii pacienți în spitalul construit din donații de asociația „Dăruiește Viață”

23:06

Cine sunt trolii și cum îi identificăm?

6:57

Satoshi, despre ce înseamnă Europa pentru artiștii moldoveni

10:12

Și apoi mai este și Giuliani, al cărui istoric recent face și din el un slab promotor al eliminării corupției din alte țări. În calitate de avocat al lui Trump, Giuliani l-a ajutat pe acesta să se implice în activități care au provocat acea reclamație a unui avertizor de integritate care se află acum în centrul anchetei Camerei ce vizează destituirea președintelui.

Și, de când lucrează pentru Trump, Giuliani s-a implicat în acțiuni din mai mult țări ce pot fi calificate drept anti-anticorupție.

În Ucraina Giuliani s-a plasat de partea unor oficiali și afaceriști acuzați de corupție, în încercarea de a-l denigra pe fostul (sic!) candidat la alegerile prezidențiale din 2020 Joe Biden. În calitate de vicepreședinte, Biden se alăturase unui cor internațional de critici care cerea revocarea lui Viktor Șokin, un procuror, a cărui lipsă de activitate în instrumentarea dosarelor de corupție era ea însăși considerată a fi profund coruptă.

Giuliani argumenta, fără nici o probă, că Biden dorea să-și protejeze fiul, Hunter Biden, membru în conducerea unei companii de gaze ucrainene.

Giuliani îi discreditează totodată pe activiștii anticorupție de acolo, începând de anul trecut, susținând că ucrainenii care au expus plăți secrete în bani lichizi de la politicieni ucraineni către fostul director de campanie al lui Trump, Paul Manafort, ar fi intervenit în mod incorect în politica internă americană.

Argumentul lui ar fi acela că ei au interferat cu alegerile din SUA pentru că expunerea lui Manafort în august 2016 a afectat campania lui Trump.

Portofoliul lui anti-anticorupție se extinde și la România. În august 2018, când lucra în calitate de avocat pentru Trump, Giuliani a trimis, aparent din senin, o scrisoare președintelui român Klaus Iohannis în care acuza Direcția Națională Anticorupție a țării de presupuse excese în activitatea ei.

Giuliani scria că activitatea anticorupție implica „intimidarea judecătorilor; a avocaților și martorilor apărării; interceptarea neconstituțională a telefoanelor; și proceduri judiciare nedrepte”. România ar fi trebuit să acorde amnistie oficialilor condamnați ”prin excesele” procurorilor români, scria el.

Acea scrisoare contrazicea poziția oficială a SUA. Departamentul de Stat încuraja campania anticorupție și a redactat o scrisoare în care afirma că: „Rudy Giuliani nu vorbește în numele guvernului SUA în chestiuni de politică externă”.

Ce a dus la preocuparea lui Giuliani pentru presupusele excese ale procurorilor români? Giuliani afirmă că a acționat în numele companiei Freeh Group International Solutions. Această companie condusă de fostul director FBI al președintelui Bill Clinton, Louis Freeh, reprezenta cel puțin un cetățean român care se confrunta cu procurorii atacați de Giuliani. Giuliani a declarat pentru Politico că Freeh l-a plătit pentru acea scrisoare, dar a refuzat să dezvăluie suma.

Scrisoarea îi era utilă lui Liviu Dragnea, șeful social-democraților aflați la guvernare în România, într-un moment în care acesta, cel mai puternic politician din țară, se lupta și cu o condamnare din iunie 2018 pentru abuz în serviciu, una dintr-o serie de acuzații de corupție și abuz în serviciu care i se aduceau.

Dragnea a exploatat apropierea lui Giuliani de Trump și a prezentat scrisoarea ca pe o expresie a politicii oficiale americane, declarând că aceasta a demonstrat că „încrederea în sistemul de justiție din România este grav zdruncinată când vine vorba de partenerii externi”.

Acea declarație făcea parte dintr-o acțiune a lui Dragnea menită a-i discredita pe procurorii români, o campanie având similitudini remarcabile cu atacurile pornite de Trump și aliații săi împotriva acelora care au încercat să investigheze neregulile de care e acuzat președintele.

Dragnea a fost condamnat anul acesta la trei ani și jumătate de închisoare.

Giuliani a refuzat să spună cu cât l-a plătit Freeh pentru scrisoare, precum și să dea detalii mai substanțiale despre chestiune. „Aș paria pe Louis Freeh oricând, iar el a avut dreptate în chestiunea aceasta”, a scris el. Întrebat dacă știe cine erau clienții lui Freeh din România, el nu a răspuns.

Sursa: Mother Jones/ Articol de Dan Friedman/ Rador/ Traducere: Andrei Suba