Închiderea singurei rafinării din Serbia amenință economia întregii țări

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Închiderea, începând de marți, a singurei rafinării din Serbia ar putea avea consecințe pe termen lung, punând în pericol mii de locuri de muncă și privând statul de venituri importante, avertizează mai mulți experți intervievați de AFP.

De la 9 octombrie, NIS, principala companie petrolieră din Serbia, face obiectul sancțiunilor americane care vizează acționarii ruși, care dețin aproximativ 56% din acțiuni. Rafinăria din Pancevo, singura din țară, nu mai primește țiței de aproape două luni, potrivit boursorama.com.

Pentru a ridica sancțiunile, Washingtonul cere retragerea totală a acționarilor ruși Gazprom Neft și Intelligence, dar aceștia nu au dat niciun semn că ar intenționa să vândă; și după săptămâni de declarații diverse, președintele sârb a anunțat marți închiderea rafinăriei.

Rafinăria furnizează 80 % din necesarul de combustibil al Serbiei, iar această decizie înseamnă o creștere masivă a importurilor de produse petroliere finite pentru a acoperi deficitul – și, prin urmare, cheltuieli suplimentare.

NIS „este o întreprindere foarte importantă pentru economia sârbă, iar orice reducere a activității sale ar avea un impact substanțial asupra activității economice globale” a țării, explică Dejan Soskic, fost guvernator al băncii centrale, pentru AFP.

Închiderea ar putea afecta PIB-ul și reduce creșterea economică timp de mai mulți ani, avertizează profesorul de economie.

„Distrugere totală”

La îngrijorările legate de combustibil se adaugă amenințarea cu sancțiuni secundare dacă banca centrală sârbă ar continua să autorizeze NIS – o entitate sancționată – să tranzacționeze pe piețele sale.

Aleksandar Vucic a afirmat marți că NIS ar putea efectua tranzacții „până la sfârșitul săptămânii”, în special pentru a plăti salariile și subcontractanții, dar viitorul este mai neclar.

Dacă Washingtonul ar decide să impună sancțiuni băncii centrale sârbe, riscul ar fi „distrugerea totală a sistemului financiar sârb”, a spus Vucic.

Aceste sancțiuni secundare ar echivala cu plasarea băncii centrale pe „o listă neagră”, precizează Soskic, „ceea ce ar însemna sfârșitul unui climat normal de afaceri” în țară.

Acest lucru ar putea duce, de asemenea, la înghețarea activelor străine și la interzicerea băncii centrale de a interveni pe piețele internaționale.

2 miliarde

NIS și filialele sale au contribuit în 2024 cu peste 2 miliarde de euro la veniturile statului sârb, potrivit raportului anual al companiei, adică aproape 12% din bugetul național.

NIS deține aproximativ 20% din stațiile de benzină din țară și se prezintă ca unul dintre cei mai mari angajatori din Serbia, cu aproximativ 13.500 de angajați.

Închiderea rafinăriei ar putea duce în cele din urmă la concedieri, estimează domnul Soskic, iar dacă banca centrală o va exclude de pe piețe, NIS nu va mai putea primi sau trimite bani.

Stațiile sale de benzină ar trebui atunci să se închidă, chiar dacă ar reuși să se aprovizioneze cu combustibil, adaugă expertul în energie Zeljko Markovic.

La aceasta se adaugă sancțiunile americane impuse companiei Lukoil, de asemenea majoritar rusă, care deține aproximativ o sută de stații de benzină în Serbia. Licența companiei expiră pe 13 decembrie.

În total, estimează Markovic, dacă NIS și Lukoil își închid stațiile, aproximativ o treime din stațiile de benzină din țară vor fi închise.

Președintele sârb a asigurat că rezervele statului pot rezista luni de zile – fără a da cifre – și că cetățenii nu vor fi afectați de nicio penurie.

În ceea ce privește creșterea prețurilor – probabilă dacă va fi necesar să se importe combustibil în cantități mari – statul ar putea să o amortizeze prin reducerea taxelor pe combustibil, estimează Soskic.

Braț de fier

Cât timp poate dura această situație? În fața brațului de fier dintre Washington și Gazprom, Aleksandar Vucic le-a dat rușilor termen până la jumătatea lunii ianuarie să vândă, afirmând că Ungaria și Emiratele Arabe ar fi interesate.

Dar dacă rușii refuză să cedeze acțiunile, președintele sârb a avertizat că țara sa este gata să răscumpere NIS – și tocmai a alocat, în bugetul său pentru 2026, recent adoptat, 1,4 miliarde de euro în acest scop.

Serbia a vândut majoritatea acțiunilor NIS către Gazprom pentru 400 de milioane de euro în 2008.

Belgradul și Moscova vor trebui, de asemenea, să cadă de acord asupra contractelor lor de gaze: Rusia furnizează peste 92% din gazul utilizat în Serbia, iar contractul care leagă cele două țări expiră la sfârșitul anului.

Dacă nu va fi reînnoit „până vineri”, 5 decembrie, a declarat Vucic, „vom începe să negociem cu alții”.